Page 414 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 414

15.15 Anticorpi  anti-fibră musculară netedă (ASMA)

                  InformaŃii generale:
                  Anticorpii  ASMA  se  asociază  cu  afecŃiuni  autoimune  ale  ficatului  şi  căilor  biliare.  PrevalenŃa  ASMA  în  hepatita
                  autoimună sau în hepatita cronică activă este de 70-90%, pe când în ciroza biliară primitivă este de 20-30%. Epitopii
                  Ńintă  pentru  aceşti  autoanticorpi  sunt  reprezentaŃi  de  actină  şi  de  alte  componente  ale  citoscheletului  cum  ar  fi
                  troponina, vimentinul şi tropomiozina 1;2;4;5 .
                  În hepatita autoimună de tip 1, Ńinta antigenică pentru ASMA este actina F. PrezenŃa anticorpilor anti-actină este
                  relevantă în special la pacienŃii pediatrici, unde pot fi singurul marker al bolii (chiar în titruri mici). Studiile efectuate au
                  arătat că acest tip de anticorpi este asociat cu un debut al bolii la o vârstă mai tânără, haplotipul
                  HLA-A1-B8-DR3, o frecvenŃă mai mare a eşecului terapeutic şi a mortalităŃii prin boală hepatică şi cu necesitatea
                  efectuării precoce a transplantului hepatic, în comparaŃie cu pacienŃii care sunt diagnosticaŃi cu hepatită autoimună tip
                                             2
                  1, dar nu prezintă anticorpi anti-actină .
                  În cursul terapiei imunosupresoare, se constată dispariŃia ASMA la majoritatea pacienŃilor, cu toate acestea statusul
                  serologic nu poate avea valoare predictivă asupra ratei de recaderi la întreruperea corticoterapiei. Mai mult, atât titrul
                  iniŃial al anticorpilor cât şi dinamica lor în cursul bolii nu reprezintă markeri de prognostic pentru hepatita autoimună de
                  tip 1.
                  În concluzie, ASMA nu sunt implicaŃi in patogenia bolii şi de aceea determinarea lor are mai mult valoare diagnostică
                               2
                  decât prognostică .
                  Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese) .
                                                                      3
                                           3
                  Specimen recoltat - sânge venos .
                  Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
                                                                        3
                                                                      3
                  Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
                  Volum probă - minim 0.5 mL ser .
                                          3
                                                                                       3
                  Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian .
                  Stabilitate probă - serul separat este stabil 8 ore la temperatura camerei; 2 zile la 2-8°C; timp mai îndelungat la
                   -20°C .
                       3
                              3
                  Metodă – ELISA .
                  Valori de referinŃă
                  Rezultatele sunt exprimate în unităŃi arbitrare (AU) şi sunt interpretate astfel :
                                                                        3
                  <20 AU : negativ
                  20-30 U/mL : slab pozitiv
                  >30 U/mL: pozitiv
                  Limite şi interferenŃe
                  ASMA se pot depista şi în hepatita acută virală, cu o prevalenŃă de 10-30%; de asemenea pot fi prezenŃi în obstrucŃia
                                                      1
                  biliară de cauză extrahepatică în 5-10% din cazuri .
                                                                4
                  ASMA pot apărea în titruri scăzute la 3-18% din indivizii sănătoşi .


                                                         Bibliografie

                     1.   Frances Fischbach. Immunodiagnostics Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostics Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7
                        ed. 2004, 592.
                     2.   Kalliopi Zachou, et al. Autoantibodies and autoantigens in autoimmune hepatitis: important tools in clinical practice. In Journal of
                        Autoimmune Diseases, 2004, 2: 1740-1757.
                        3.    Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog
                     4.   Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Actin (Smooth Muscle) Antibody. www.labcorp.com 2003.
                        Ref Type: Internet Communication
                     5.   Ulrich Treichel, Guido Gerken, Karl-Hermann Meyer. Autoantibodies in Chronic Hepatitis. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and
                        Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas. TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany,1 ed. 1998,
                        834-840.
   409   410   411   412   413   414   415   416   417   418   419