Page 383 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1
P. 383

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                            8
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO                 TESTE DE BIOCHIMIE




                            8.1.30 Electroforeza proteinelor serice
        Informaţii generale
        Proteinele serice îndeplinesc funcţii variate în organism:
        • sursă de nutriţie;
        • componente ale sistemelor tampon;
        • agenţi imunologici (imunoglobulinele);
        •  rol  de  carrier,  asigurând  transportul  anumitor  ioni  şi  molecule  (haptoglobina,  prealbumina,
        transferina);
        •  rol  de  reglare  a  activităţii  diverselor  enzime  proteolitice  (antiproteaze:  alfa1-antitripsina,  alfa2-
        macroglobulina);
        • rol în reglarea presiunii oncotice . 2
        Metoda curentă pentru separarea proteinelor serice utilizată în laboratoarele de biochimie medicală
        este electroforeza. Se utilizează suporturi solide şi pH alcalin, la care toate componentele proteice
        sunt încărcate negativ şi migrează spre polul pozitiv. Pe electroforegramă, după colorare, proteinele
        apar sub formă de benzi cărora li se măsoară densitatea optică, fiecare bandă având un maxim de
        absorbţie. Prin electroforeză, în condiţiile amintite mai sus, se obţin cinci fracţiuni: albumina serică,
        α , α , β, γ - globuline . Unele sisteme de electroforeză pot diferenţia zona β în două benzi distincte
                        3
          1
            2
        β  şi β  rezultând astfel 6 fracţiuni proteice în total.
         1
             2
        Albumina, α  şi β apar sub forma unor benzi omogene, bine definite. α , şi γ  apar ca benzi difuze, iar
                                                          2
                 1
        fracţiunea γ prezintă în partea sa centrală o zona mai intens colorată .
                                                         2
        Recomandări  pentru  efectuarea  electroforezei  proteinelor  serice  -  detectarea  gamapatiilor
        monoclonale; evaluarea proteinelor serice şi a statusului nutriţional . 3
        Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial . 1
        Specimen recoltat - sânge .
                            1
        Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
                                                              1
        Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
                                                           1
        Volum probă - minim 0.5 mL ser .
                                1
        Cauze de respingere a probei - ser hemolizat .
                                         1
        Stabilitate probă - serul separat este stabil 4 zile la temperatura camerei sau o săptămâna  la
        2-8°C .
             1
        Metodă - electroforetică (în gel agar) urmată de scanarea densitometrică a fracţiunilor obţinute .
                                                                           1
        Valori de referinţă - sunt dependente de vârstă 2
           Vârstă   Albumina (%)  α (%)     α (%)     β(%)     γ(%)      A/G
                                   1
                                             2
           < 1 an     40-65        2-5     6.6-13.5  8.5-14    10-21   1.16-2.23
          1 – 16 ani  50-65        2-5      6-15     8.5-15    10-22   1.06-2.48
          > 16 ani    52 – 68      2-5     6,6-13,5  8,5 -14  11 – 21  1.39-2.23
        În cazul sistemului care separă 6 fracţiuni se utilizează următoarele valori de referinţă:
        Albumină:      52-65.1%
        α  globuline: 1-3%
          1
        α  globuline:  9.5-14.4%
          2
        β globuline:  6-9.8%
         1
                                                                           383
   378   379   380   381   382   383   384   385   386   387   388