Page 580 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

8 TESTE DE BIOCHIMIE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

8.8 ACIZI GRAŞI

8.8.1 Acizii graşi omega 3 şi omega 6

Informaţii generale şi recomandări pentru determinarea acizilor graşi polinesaturaţi
Acizii graşi omega-3 fac parte din familia acizilor graşi polinesaturaţi cu lanţ lung de atomi de carbon
şi sunt reprezentaţi de acidul alfa linoleic (ALA), acidul eicosapentanoic (EPA) si acidul docohexanoic
(DHA). Acidul alfa linoleic este considerat esenţial deoarece nu poate fi sintetizat de către organism,
principala sursă de obţinere fiind alimentele. ALA poate fi convertit în organism în EPA şi DHA dar
cantităţile nu sunt semnificative (mai puţin de 5%).
Peştele gras (hering, somon, macrou, ton) şi uleiul de peşte sunt principalele surse directe de acizi
graşi omega-3, mai ales de EPA şi DHA. Uleiul de peşte brut conţine 18 % EPA şi 12 % DHA, dar prin
prelucrări speciale poate fi concentrat, obţinându-se un ulei cu 33 % EPA si 22 % DHA.
ALA se găseşe în concentraţii mari în seminţele de in, rapiţă, nuci şi boabe de soia. În general,
plantele conţin ALA şi nu EPA sau DHA ca atare. O altă sursă importantă de acizi graşi omega-3 o
constituie în prezent şi algele marine (microalgele Crypthecodinium cohnii si Schizochytrium).
Acizii graşi omega-3 sunt recunoscuţi în primul rând prin efectul lor benefic asupra afecţiunilor
cardiovasculare: reduc nivelul trigliceridelor (mecanisme propuse: scăderea sintezei hepatice a
particulelor VLDL, creşterea activităţii lipoprotein lipazei), scad inflamaţia şi agregarea plachetară,
stabilizează probabil placa de aterom, previn aritmiile şi prin urmare pot contribui la scăderea riscului
de apariţie a evenimentelor coronariene . Specialiştii susţin că o creştere cu doar 1% a cantităţii de
1;3
omega-3 în alimentaţie reduce cu 40% riscurile de infarct. Conform recomandărilor AHA (American
Heart Association) persoanele diagnosticate cu boală coronariană trebuie să primească zilnic 1 g
EPA/DHA.
Ample cercetări sugerează însă faptul că omega-3 deţin un rol important şi în alte domenii ale
patologiei, cum ar fi reducerea riscului de dezvoltare a anumitor tipuri de tumori maligne, tulburări
neurologice sau complicaţii legate de diabetul zaharat şi sindromul metabolic. De asemenea anumite
studii au constatat asocierea acestora cu evoluţia favorabilă a sarcinii, integritatea sistemului osos la
vârstnici, acuitate vizuală bună şi dezvoltare cognitivă adecvată în perioada infantilă . Potrivit studiilor,
1
consumul unei porţii de peşte gras (bogat în omega-3), cel puţin o dată pe săptămână, reduce
riscul apariţiei maladiei Alzheimer. Simptomele deficitului de acizi graşi omega-3 includ: oboseală
extremă, afectări ale memoriei, piele uscată, modificări ale dispoziţiei până la depresie şi tulburări
cardiovasculare 1;3;7 .
Omega-6 reprezintă o altă clasă de acizi graşi polinesaturaţi care cuprinde acidul acidul linoleic
(LA), acidul gamma-linoleic (GLA) şi acidul arahidonic (ARA). LA reprezintă principalul omega-6 din
alimente, uleiul de porumb şi floarea soarelui având conţinutul cel mai ridicat; este considerat tot un
acid gras esenţial deoarece nu poate fi sintetizat în organism. Cu exceptia laptelui uman, majoritatea
alimentelor conţin foarte puţin GLA activ. ARA este prezent în carne şi ouă. În corpul uman, acizii graşi
omega-6, în mod special acidul linoleic, sunt transformaţi în acid arahidonic, care este încorporat în

580