Page 97 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 5
AL LABORATOARELOR SYNEVO METODE DE LUCRU

5.4. Alte metode folosite pentru
determinarea testelor imunologice şi serologice

Reacţii de aglutinare: celule sau particule sunt legate unele de altele prin interacţiunea Ag-Ac; Ag
sau Ac ataşati la particule, cum ar fi eritrocite, latex sau particule metalice, reacţionează cu analitul
din probă; ca urmare a reacţiei imune particulele prezintă o aglutinare semnificativă, care poate fi
observată cu ochiul liber. O haptenă cu un singur situs de legare nu poate fi aglutinată decât prin
legare de o fază solidă. Reacţiile de aglutinare sunt foarte sensibile: o cantitate mică de Ac poate
aglutina o masă mare de particule. De asemenea sunt foarte rapide, având loc în câteva minute.
Datorită sensibilităţii (~5 ng/mL) şi rapidităţii lor sunt larg utilizate. Aglutinarea directă/pasivă este
utilizată pentru detecţia de Ac cu Ag specifice; aglutinarea inversă este utilizată pentru detecţia de
Ag solubile dintr-o probă cu Ac corespunzători. Reacţiile de aglutinoinhibare se bazează pe principiul
competitiv în care aglutinarea particulelor de care este legată o haptenă cu o cantitate limitată de Ac
este inhibată de haptena liberă prezentă în specimenul de analizat.
Hemaglutinarea reprezintă aglutinarea eritrocitelor indusă de Ac. Fiind o moleculă pentamerică, IgM
este o hemaglutinină mai bună decât IgG.
Hemagutinarea pasivă: utilizează eritrocite la care un Ag a fost legat chimic; aglutinarea evidenţiază
Ac faţă de Ag respectiv. Aplicaţii în laboratoarele Synevo: grupajul ABO (metoda serică Simonin);
TPHA (test de hemaglutinare pentru Treponema pallidum).
Hemaglutinarea pasivă inversă: utilizează eritrocite la care au fost legaţi Ac; acestea sunt aglutinate
de Ag. Aplicaţii în laboratoarele Synevo: reacţia Waaler-Rose pentru factor reumatoid.
Sensibilitatea testelor de hemaglutinare este de ~50 ng/mL pentru detecţia de Ag (analit).
Aglutinarea particulelor de gelatina/alte particule sintetice utilizează particule speciale neantigenice
care elimină problemele legate de prezenţa Ac heterofili când sunt utilizate eritrocitele ca particule;
poate înlocui orice test bazat pe hemaglutinare, cu excepţia testelor care utilizează eritrocitele din
proba de testat ca particule; asigură o detecţie mai sensibilă decât atunci când sunt utilizate celulele
sanguine.
Concentraţia Ac poate fi determinată prin titrare: se efectuază diluţii seriale ale serului; la fiecare diluţie
succesivă concentraţia Ac scade cu un factor de 2. La o anumită diluţie nu va mai exista o cantitate
suficientă de Ac care să reacţioneze cu toate Ag; titrul Ac reprezintă factorul de diluţie al ultimului tub
în care are loc reacţia completă:
Exemplu:

Tub 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Diluţie 1 1:2 1:4 1:8 1:16 1:32 1:64 1:128 1:256 1:512
Agregare + + + + + + + - - -

Titru = 1:64.

97