Page 275 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 275

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                          15
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO            MARKERI BOLI AUTOIMUNE




            ADN dublu catenar (dsDNA), histone, Ku.
        •   ASPECTUL NUCLEAR OMOGEN INELAR: similar cu cel nuclear omogen, dar cu creşterea intensităţii
            fluorescenţei marginale nucleare în interfaza celulară; citoplasma este negativă. Este un aspect întâlnit
            comun în LES, mai ales în forma activă. Antigenul este reprezentat de dsDNA.
        •   ASPECT  MATRICE  NUCLEARĂ:  fluorescenţă  pătată  ce  dă  naştere  unei  reţele  nucleare
            spongioase în interfaza celulară. Acest aspect se poate întâlni în LES, boala mixtă de ţesut
            conjuctiv  sau  în  boli  cronice  reumatice.  Antigenele  implicate  sunt  proteine  ribonucleare
            heterogene (hnRNP).
        •   ASPECT  PĂTAT  FIN:  fluorescenţă  nucleară  pătată  cu  aspect  fin  şi  distribuţie  uniformă  în
            interfaza celulară. Apare în LES, sindromul Sjögren, sclerodermie, miozită şi boala mixtă de
            ţesut conjunctiv. Antigenele sunt reprezentate de  SS-A, SS-B, Ku, Ki şi Mi-2.
        •   ASPECT PĂTAT GROSIER: fluorescenţă nucleară pătată cu aspect grosier în interfaza
            celulară. Apare în LES, boală mixtă de ţesut conjunctiv, sindroame overlap, sindrom Raynaud
            şi psoriazis. Sunt implicate următoarele antigene: U1-snRNP sau Sm (proteine ribonucleare
            mici).
        •   ASPECT DE TIP CENTROMER: fluorescenţă nucleară pătată cu aspect fin în interfaza celulară;
            în  cursul  mitozei  fluorescenţa  este  prezentă  la  nivelul  cromozomilor.  Apare  în  principal  în
            sindromul CREST.
        •   ASPECT NUCLEOLAR OMOGEN: fluorescenţă omogenă a nucleolilor. Apare în sclerodermie,
            miozită,  sindrom overlap miozită-sclerodermie. Antigenul este constituit din complexul PM-Scl
            cu rol în biosinteza ribozomilor.
        •   ASPECT NUCLEOLAR PĂTAT: fluorescenţă pătată a nuclelolilor; în cursul mitozei fluorescenţa
            este  prezentă  la  nivelul  cromozomilor,  cu  două  aspecte  posibile:  omogen  (antigenul  este
            reprezentat  de  Scl-70  -  ADN  topoizomeraza  I)  şi  punctat  (antigenele  implicate  sunt  ARN
            polimeraza I şi NOR-90); este asociat cu sclerodermia.
        •   ASPECT NUCLEOLAR ”ÎN GRAMEZI” (”CLUMPY”):  fluorescenţă nucleolară în blocuri. Este
            întâlnit  în  sclerodermie;  antigenul  implicat  este  fibrilarina  –  o  proteină  alcalină  asociată  cu
            ribonucleoproteina nucleolară U3-snRNPs.
        •   ASPECT DE PUNCTE NUCLEARE: fluorescenţă punctiformă (aproximativ 10 puncte/nucleu)
            care apare în nucleoplasmă separat de nucleoli. Se asociază clinic cu: ciroza biliară primitivă,
            sindromul Sjögren, ocazional LES. Antigenele implicate includ complexe de multiproteine (Sp-
            100), cu rol insuficient cunoscut.
        •   ASPECT  CENTRIOL/CENTROZOM:  fluorescenţă  sub  formă  de  spoturi  fine  la  cei  2  poli  ce
            corespund  fusului  mitotic.  Apare  în  sindromul  Raynaud,  mai  rar  în  sclerodermie,  sindromul
            Sjögren sau sindromul CREST. Antigenul este reprezentat de centrozom = sistem de microtubuli
            ce are rol în formarea fusului mitotic.
        •   ASPECT MEMBRANĂ NUCLEARĂ: fluorescenţă fină inelară a membranei nucleare cu scăderea
            intensităţii fluorescenţei în nucleoplasmă. Apare în hepatita cronică asociată sau nu cu vasculită,
            trombocitopenie şi LES. Antigenele implicate sunt polipeptide care furnizează situsuri de ancorare
            pentru cromozomi în interfaza celulară: laminine  A, B1, B2, C.


                                                                           275
   270   271   272   273   274   275   276   277   278   279   280