Page 288 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2
P. 288

15   MARKERI BOLI AUTOIMUNE           GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




                                      Bibliografie

       1.   Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog
       2.   Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Antiscleroderma
          - 70 Antibodies. www.labcorp.com  2010. Ref Type: Internet Communication
       3.   Rudolf Mierau, Ekkehard Genth. Autoantibodies in Systemic Rheumatic Diseases. In Clinical
          Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. Lothar Thomas.
          TH-Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany,1 ed. 1998, 26.





                              15.1.10 Anticorpi  anti-U1RNP

       Informaţii generale
       Anticorpii  anti-U1RNP  sunt  îndreptaţi  împotriva  particulelor  ribonucleoproteice  nucleare  mici
       (snRNPs); spre deosebire de anticorpii anti-Sm, aceştia recunosc numai ribonucleoproteinele din
       clasa U1. Anticorpii anti-U1RNP, de obicei în concentraţie mare, constituie un marker serologic pentru
       boala mixtă de ţesut conjunctiv, prezenţa lor fiind absolut necesară pentru diagnostic (sensibilitate
       clinică de 100%). Această afecţiune se caracterizează clinic prin prezenţa simultană de manifestări
       asociate mai multor boli reumatismale: sclerodermie, LES, polimiozită şi poliartrită reumatoidă.
       În momentul depistării anti-U1RNP, boala de ţesut conjunctiv este adesea nediferenţiată.
       În cursul evoluţiei bolii, pacienţii încep să întrunească treptat criteriile de diagnostic ale uneia sau
       mai multora din bolile mai sus menţionate. La majoritatea pacienţilor cu nivele mari de anticorpi se
       regăsesc simptomele principale a două afecţiuni; HLA-DR4 se asociază cu această categorie. La
       pacienţii care au concentraţii mici de anticorpi, predomină manifestările de boală lupică.
       Anti-U1RNP persistă îndelungat, concentraţia lor fiind variabilă, în funcţie de gradul de activitate a
       bolii. Acest tip de autoanticorpi mai poate apărea cu prevalenţă redusă (25-40%) şi în LES, adesea,
       împreună cu anti-Sm. Pacienţii cu boală lupică care prezintă anti-U1RNP au o evoluţie clinică mai
       uşoară, afectarea renală fiind mai rar întâlnită .
                                       3
       Recomandări pentru deterninarea anticorpilor anti-U1RNP
       Suspiciune de:
       • boală mixtă de ţesut conjunctiv;
       • LES;
       • sclerodermie ;
       • poliartrită reumatoidă ;
       • polimiozită .
               2;3
       Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese) .
                                                          1
       Specimen recoltat - sânge venos 1
       Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
                                                            1
         288
   283   284   285   286   287   288   289   290   291   292   293