Page 450 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

20 TESTE DE TOXICOLOGIE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

resimţite de către cei care consumă aceste droguri se mai numeşte “kick” (energie, avânt, putere
mobilizatoare). Termenii sugerează funcţia puternică de amplificare a senzaţiilor prin care aceste
opiacee pot domina comportamentul persoanei dependente, mai ales dacă sunt administrate injectabil.
Supradozarea poate duce în cazuri extreme la deces ca urmare a insuficienţei respiratorii .
8
Opiaceele induc o stare de dependenţă fizică intensă; simptomele de sevraj se pot instala în câteva
ore de la ultima doză şi pot continua o perioadă de 5-10 zile. Consumatorul încearcă să-şi administreze
din nou drogul, atât pentru a elimina efectele neplăcute ale sevrajului cât şi pentru a obţine euforia
dorită. Intervalul de timp de la administrarea drogului până la instalarea efectelor pozitive depinde de
frecvenţa consumului, cantitatea, rata metabolică, timpul de injumătăţire şi rata de excreţie a drogului,
precum şi de vârsta, greutatea, activitatea şi dieta consumatorului .
1;8
Metadona este un opioid produs pe cale sintetică, folosit ca analgezic, antitusiv sau ca medicament
de substituţie, ce se prescrie în cazul dependenţei majore de opiacee.
Este un agonist al receptorilor opioizi cu proprietăţi farmacologice similare morfinei. Efectul
metadonei apare la 30 - 60 minute după administrarea orală şi la 10 - 20 minute după administrarea
parenterală şi durează între 12 şi 48 ore, în funcţie de doza administrată şi variabilitatea individuală
a procesului de metabolizare. Timpul de înjumătăţire este de 15 - 55 ore, făcând posibilă o singură
administrare pe zi. Excreţia metadonei şi metaboliţiilor săi are loc în principal pe cale renală .
6;7
Datorită instalării insidioase a efectului, în cazul administrării orale, nu se produce aşa-numitul “kick”,
ceea ce determină o lipsă a sentimentului euforic. Dacă însă se administrează intravenos, efectul este
similar unei doze de heroină injectată.
Administrată în doze mici, metadona ocupă receptorul opioid pentru perioade lungi de timp blocând
efectele morfinei şi eliminând efectul euforic, pe care dependenţii de heroină îl caută. Metadona
permite astfel, încetarea consumului de heroină sau alte opiacee, fără ca sindromul de sevraj să
apară, în condiţiile unei atente supravegheri medicale, psihologice şi sociale.
În general, este bine tolerată, însă unii pacienţi pot prezenta anumite tulburări, dintre care cele mai
importante sunt: transpiraţia excesivă, constipaţia, greţurile, tulburările de somn şi de sensibilitate
gustativă.
Efectele adverse ce apar după administrare repetată includ sedarea marcată, deprimarea respiratorie
şi a SNC-ului, greaţă şi vărsături, bradicardie, hipotensiune arterială, creşterea presiunii intracraniene,
mioză, eliberarea de hormon antidiuretic, precum şi dependenţa fizică şi psihologică. Metadona
determină dependenţă, însă sindromul de abstinenţă este mai puţin intens decât în cazul morfinei .
6
Fenciclidina, cunoscută sub denumirea de “praful îngerilor” sau PCP, este un halucinogen, ce a fost
folosit în anii 50 ca anestezic. Aceasta a fost scoasă din uz, deoarece cauza pacienţilor anesteziaţi
halucinaţii şi delir. PCP este disponibilă într-o serie de forme: praf alb, capsule sau comprimate, ce
pot fi înghiţite, fumate (singure sau în combinaţie cu marijuana), prizate sau injectate.
Efectele depind de doza de medicament administrată, modul de utilizare, precum şi variaţiile
individuale. Dozele mici acţionează ca un stimulent, accelerând funcţiile organismului. Efectele
fenciclidinei, variază de la depresie (uneori stări catatonice) la euforie, furie violentă şi halucinaţii,
oferind un comportament bizar. Pentru mulţi utilizatori, PCP modifică modul în care aceştia percep
lucrurile din jurul lor şi pe ei înşişi. De asemenea, fenciclidina determină creşterea frecvenţei cardiace

450