Page 515 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 515

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                          21
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO             TESTE DE MICROBIOLOGIE




        instala o intoleranţă secundară la lactoză .
                                     4;5
        Calea fecal-orală şi rolul “mâinii murdare” sunt principalele modalităţi de transmitere a infecţiei. Există
        o susceptibilitate particulară dependentă de vârstă, în sensul că numărul receptorilor pentru rotavirus,
        situaţi pe enterocit, scade odată cu înaintarea în vârstă, ceea ce evoluează paralel cu scăderea
        susceptibilităţii la această infecţie. Sunt posibile epidemii în colectivităţile aglomerate de sugari şi copii
        de vârstă mică . 2
        La adulţi infecţiile cu rotavirus sunt de obicei asimptomatice, cu excepţia pacienţilor care au primit
        transplant de măduvă osoasă şi a persoanelor vârstnice instituţionalizate care pot prezenta o evoluţie
        severă .
             7
        La debut şi în faza acută a bolii particulele de rotavirus sunt excretate în cantităţi mari în materiile
        fecale (10  particule virale/g scaun)  astfel că este posibilă detectarea antigenului cu ajutorul unor
                                  3
                8
        teste ce utilizează anticorpi specifici legaţi de o fază solidă. Rata rezultatelor pozitive obţinute poate
        varia în funcţie de vârstă, anotimp, localizare geografică, categoria de pacienţi investigată .
                                                                       7
        Adenovirusurile umane (51 serotipuri identificate până în prezent) pot determina o varietate mare de
        afecţiuni, ce includ infecţii respiratorii, oculare şi gastrointestinale. Această varietate se explică prin
        existenţa numeroaselor serotipuri şi prin tropismul tisular diferit al adenovirusurilor. Adenovirusurile
        enterice  (tipurile  40-41)  constituie  un  agent  patogen  important  al  gastroenteritei  copilului,  fiind
        implicate în unele epidemii sporadice de diaree survenite în comunităţile de copii dar şi în spitale .
                                                                              1;6
        Transmiterea infecţiei în aceste situaţii se face pe cale fecal-orală.
        Diareea acută infantilă se manifestă clinic prin scaune apoase, însoţite de febră şi vărsături, cu o
        durată medie de 8-12 zile. Aproximativ 2-5% din cazurile de boală diareică acută la copii mici sunt
        cauzate de adenovirusurile 40 şi 41.
        Au fost raportate uneori şi alte serotipuri de adenovirus în diareea infantilă, cum ar fi 2, 3, 8 şi 31 .
                                                                            1
        Detecţia directă a antigenului Adenovirus în scaun în faza acută a bolii diareice cu ajutorul anticorpilor
        specifici legaţi de faza solidă constituie o metodă de diagnostic rapid .
                                                         1;3
        Recomandări  pentru  efectuarea  antigenului  Rotavirus  şi  Adenovirus  -  suspiciune  clinică  de
        gastroenterită virală .
                      4
        Specimen recoltat - materii fecale proaspete, emise spontan . 3
        Recipient de recoltare - recipient steril cu capac pentru fecale, fără mediu de transport .
                                                                      3
        Volumul probă - 2 mL de materii fecale lichide sau aproximativ 1 g de materii fecale semiformate . 3
        Stabilitatea probei - proba de materii fecale este stabilă 72 ore la 2-8°C .
                                                            3
        Metodă – imunocromatografică .
                               3
        Valori de referinţă
        Antigen Rotavirus în materii fecale negativ.
        Antigen Adenovirus în materii fecale negativ .
                                       3
        Limite şi interferenţe
        Un rezultat negativ nu exclude infecţia. Rezultate fals-negativ pot să apară în următoarele situaţii:
            -   recoltare şi/sau transport inadecvat al probei (contaminare cu detergenţi sau folosirea de
                conservanţi);
            -   nivel redus al particulelor virale, sub limita de detecţie a metodei .
                                                             6

                                                                           515
   510   511   512   513   514   515   516   517   518   519   520