Page 586 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 586

21   TESTE DE MICROBIOLOGIE           GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       21.8 COLECŢII PURULENTE
                     21.8 Cultură produs provenit din colecţii purulente


       Informaţii generale
       Supuraţiile pot afecta orice ţesut şi organ cu acumulare de puroi în interstiţiile cutanate (pustule,
       hidrosadenită,  furuncule,  abcese,  gome),  în  ţesuturile  musculo-scheletale  (abcese,  flegmoane,
       osteomielită), în ganglionii limfatici, în viscere (abcese), în cavităţi preformate (sinusuri paranazale,
       meninge, peritoneu, sinovialele articulare).
       În ceea ce priveşte rolul laboratorului de microbiologie, trebuie luată în considerare relevanţa culturilor
       polimicrobiene, valoarea identificării şi testării sensibilităţii unuia sau mai multor microorganisme.
       Informaţiile  privind  localizarea  plăgii,  semnele  clinice  de  infecţie  sau  prezenţa  necrozei  asociată
       cu miros specific, terapia antimicrobiană, îl vor ghida pe microbiolog în stabilirea unui diagnostic
       corect .
           1;2
       Tipuri de infecţii
       Bacteriologia plăgilor variază în funcţie de locul anatomic şi de mecanismul de producere (traumatism,
       manopere chirurgicale, arsuri).
       Infecţiile  tegumentului  şi  ale  ţesutului  subiacent  sunt  dominate  de  piodermitele  stafilococice
       (furunculoză, foliculită, hidrosadenită) şi streptococice (erizipel, impetigo, pemfigus, celulită). Infecţiile
       subacute sau cronice pot avea ca etiologie germeni din genul  Actinomyces şi Nocardia (abcese
       granulomatoase, celulite profunde) sau Mycobacterium (ulcere) .
                                                   2
       Infecţiile postoperatorii variază în funcţie de locul anatomic: plăgile localizate în zone relativ sterile
       rămân, de obicei, neinfectate în timp ce în chirurgia abdomenului inferior infecţiile rareori pot fi evitate,
       având ca etiologie flora tractului gastrointestinal.
       Infecţiile din cadrul arsurilor se asociază cu septicemie şi o rată ridicată de mortalitate.
       Infecţiile pot fi aerobe/anaerobe, cele mai frecvente bacterii izolate fiind: S.aureus, Streptococcus
       spp., Enterobacteriaceae, Pseudomonas spp., Candida, Aspergillus şi Mucor spp., bacterii anaerobe,
       inclusiv Clostridium şi Bacteroides . 1
       Plăgile produse prin muşcături se pot infecta cu germenii de la nivelul cavităţii bucale a animalului,
       etiologia fiind variată: Pasteurella spp., S. aureus, streptococi alfa hemolitici, Enterobacreriaceae, coci
       anaerobi Gram pozitiv, bacili anaerobi Gram negativi, Fusobacterium spp .
                                                          2
       Etiologia  infecţiilor  din  ulcerul  de  gambă  şi  cel  de  decubit  este  polimicrobian,  germenul  cel  mai
       frecvent  implicat  fiind  S.  aureus.  Alţi  germeni  implicaţi:  Streptococcus  spp.,  Enterococcus  spp.,
       Enterobacteriaceae,  Ps.  aeruginosa,  Acinetobacter,  Peptostreptococcus  spp.,  Bacteroides  şi
       Prevotella spp .
                 3;7
       Recoltarea şi transportul probelor
       Procedeul prelevării este diferit în funcţie de localizarea leziunilor şi de el depinde stabilirea unui
       diagnostic microbiologic corect:
           recoltarea aseptică prin biopsie, cu debridare ;
                                              4
           abraziunea dermică, cu obţinerea de mostre tisulare, fără a fi la fel de invazivă ca biopsia ;
                                                                             6
           recoltarea  prin  puncţionare  şi  aspirare  cu  seringă  sterilă  -  în  cazul  plăgilor  profunde
         586
   581   582   583   584   585   586   587   588   589   590   591