Page 163 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 163

Creşteri
                    •  creşteri  moderate  se  observă  şi  în  hepatite  alcoolice(<150  U/l),  stare  de  şoc,  arsuri  severe,  mononucleoză
                                                      5
                    infecŃioasă, leucemie limfoblastică acută (copii) , infarct miocardic, insuficienŃă cardiacă, eclampsie, hepatotoxice,
                    pancreatită acută .
                                1
                    Scăderi
                    • infecŃii urinare; • neoplazii; • deficit de piridoxal fosfat (malnutriŃie, consum de alcool).

                  În general nivelurile ALT şi AST au o evoluŃie paralelă. Fac excepŃie hepatitele alcoolice unde raportul AST/ALT (De
                  Ritis) poate fi mai mare decât 2 ca urmare a reducerii conŃinutului hepatic de ALT (prin deficit de piridoxal fosfat) şi,
                  ocazional, raportul AST/ALT poate creşte la pacientele cu infiltrare grasă a ficatului în sarcină. O creştere mai mare a
                  AST decât a ALT apare şi în  ciroza hepatică şi metastazele hepatice, iar la pacienŃii cu ciroză hepatică un raport
                                                    3
                  AST/ALT >=3 sugerează ciroza biliară primitivă .
                  Valori  critice  -  sindromul  alcool-acetaminofen:  valori  >9000  U/l  (nivelele  extreme  pot  distinge  acest  sindrom  de
                  hepatita virală sau alcoolică) .
                                       1
                  Limite şi interferenŃe
                  ! Valorile normale ale ALT nu exclud întotdeauna o afecŃiune hepatică .
                                                                    3
                  ALT este mai puŃin sensibil decât AST în boala hepatică indusă de alcool .
                                                                      1
                  • CondiŃii fiziologice - în sarcină pot apărea valori scăzute.
                  • CondiŃii patologice - creşteri ALT pot fi întâlnite la pacienŃii cu traumatisme musculare, rabdomioliză, polimiozită şi
                  dermatomiozită,  dar  în  aceste  cazuri  apar  şi  niveluri  crescute  de  creatinkinază  care  orientează  spre  o  afecŃiune
                  musculară. InjecŃiile intramusculare pot provoca o creştere uşoară a ALT. Niveluri crescute de ALT mai pot apărea la
                             5
                  pacienŃii obezi .
                  • Medicamente
                  Creşteri :
                  Medicamente  care  produc  colestază  :  acid  aminosalicilic,  amitriptilină,  steroizi  anabolizanŃi,  androgeni,  azatioprină,
                  benzodiazepine, carbamazepin, carbazonă, clorotiazidă, clorpropamidă, acid clavulanic, dapsone.
                  Medicamente  care  produc  o  afectare  hepatocelulară:  acetaminofen,  alopurinol,  acid  aminosalicilic,  amiodaronă,
                  amitriptilină,  steroizi  anabolizanŃi,  androgeni,  asparaginază,  aspirină,  azatioprină,  carbamazepin,  chenodiol,
                  clorambucil, cloramfenicol, clorpropamidă, cimetidină, ciclosporine, danazol, dantrolen, dapsone, diclofenac, dicumarol
                  (rar),  disulfiram,  eritromicină,  estrogeni,  etionamidă,  glyburide  (glibenclamid),  săruri  de  aur,  imipramină,
                  mercaptopurină, metimazol, acid nicotinic, nitrofurantoin, contraceptive orale, estrogeni,  etanol (exces), etionamidă,
                  fluconazol, halotan, ibuprofen, imipramină, indometacin, săruri de fier (supradozare), izoniazidă, ketoconazol, inhibitori
                  MAO,  mercaptopurină,  metotrexat,  metoxifluran,  metildopa,  naproxen,  papaverină,  parametadion,  penicilamină,
                  peniciline, fenotiazine, fenilbutazonă, progestative, propoxifen, sulfonamide, sulfone, sulindac, tamoxifen, tolbutamidă,
                  perhexilin,  fenazopiridină,  fenidionă,  fenobarbital,  fenilbutazonă,  fenitoin,  plicamicin  (mitramicin),  probenecid,
                  procainamidă,  propiltiouracil,  pirazinamidă,  chinidină,  rifampin,  salicilaŃi,  sulfasalazină,  sulfonamide,  tamoxifen,
                  tetracicline, trimetadionă, acid valproic, vitamina A, warfarină (rar).
                  Multe  alte  medicamente  pot  determina  creşteri  care  în  general  sunt  tranzitorii  dar  în  anumite  cazuri  indică  o
                  hepatotoxicitate.  Între  acestea  sunt  incluse  :  acebutolol,  aminoglicozide,  azitromicin,  bromocriptin,  captopril,
                  cefalosporine,  claritromicin,  clindamicin,  clofibrat,  clotrimazol,  ciclosporine,  citarabină,  dacarbazină,  didanozin,
                  disopiramid,  enfluran,  etambutol,  fenofibrat,  fluorochinolone  (ex:  ciprofloxacin),  foscarnet,  ganciclovir,  heparină,
                  interferon,  interleukina  2,  labetalol,  levamisol,  levodopa,  lincomicin,  mebendazol,  mefloquin,  metoprolol,  nifedipin,
                  omeprazol, ondansetron, penicilină, pentamidin, pindolol, piroxicam, propoxyfen, protriptilină, chinină, ranitidină, retinol,
                                                                                                   2
                  ritodrin, sargramostim, streptozocin, sulfoniluree, tiotixen, tioguanină, trimetoprim, verapamil, zalcitabin, zidovudin .
                  Scăderi: aspirină, ciclosporină, fenotiazine, interferon, ketoprofen, simvastatin, ursodiol .
                                                                                2
                  • InterferenŃe analitice - contaminarea probei cu eritrocite poate determina valori fals crescute.
                                                                        4
                  Lipemia poate creşte absorbanŃa probei, valoarea ALT neputând fi calculată .

                                                         Bibliografie

                      1.  Frances Fischbach. Chemistry Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 ed., 2004,
                        316-455.
                      2.  Frances Fischbach. Effects of the Most Commonly Used Drugs on Frequently Ordered Laboratory Tests.  In A Manual of Laboratory and
                        Diagnostic Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7 ed., 2004, 1188-1238.
                      3.  Jacques Wallach. Analizele de sânge. În Interpretarea testelor de diagnostic. Editura ŞtiinŃelor Medicale, România, 7 ed. ,2001, 51-52.
                      4.  Laborator Synevo. ReferinŃe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog.
                      5.  Laboratory  Corporation  of  America.  Directory  of  Services  and  Interpretive  Guide.  ALT.  www.labcorp.com    2003.  Ref  Type:  Internet
                        Communication.
   158   159   160   161   162   163   164   165   166   167   168