Page 228 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 228

8.1.38 Hemoglobina glicozilată (Hb A1c)

                  InformaŃii generale
                  Efectuarea  glicemiei  permite  evaluarea  statusului  curent  al  metabolismului  carbohidraŃilor  la  pacienŃii  diabetici  în
                  momentul  recoltării  probei  de  sânge.  Spre  deosebire  de  aceasta,  determinarea  hemoglobinei  glicozilate  oferă  o
                  estimare  retrospectivă  a  statusului  glicemic,  independentă  de  ritmul  circadian,  dietă  şi  alte  fluctuaŃii  tranzitorii  ale
                  concentraŃiei glucozei în sânge.
                  Hemoglobina  glicozilată  HbA1  (HbA1a,  HbA1b  şi  HbA1c)  reprezintă  un  mic  procent  din  hemoglobina  A  (5-7%),
                  rezultată prin legarea continuă şi ireversibilă a glucozei din sânge pe durata de viaŃă a eritrocitelor (de aprox. 100-120
                  zile). Glicozilarea se efectuează în două etape prin reacŃii non-enzimatice, fiind dependentă de cantitatea de glucoză
                  din sânge 1;2;4 . Astfel, creşterea hemoglobinei glicozilate (şi prin urmare a Hb A1c, care reprezintă 75-80% din HbA1)
                  este proporŃională cu nivelul mediu al glucozei sanguine în cursul ultimelor 2-3 luni anterioare testării.
                  Determinarea Hb A1c constituie un test de evaluare şi monitorizare pe termen lung al controlului glicemic la pacienŃii
                  cu diabet zaharat.
                  De  asemenea  are  un  rol  predictiv  în  ceea  ce  priveşte  riscul  complicaŃiilor  diabetului:  cetoacidoza,  nefropatia,
                          4;6
                  retinopatia .  Poate evalua metoda terapeutică cea mai  eficientă: antidiabetice orale, insulină,  transplant  de celule
                  β 1;2;4 .
                  Recomandări pentru determinarea HbA1c
                  • diabet zaharat de tip I instabil, cu modificări mari ale glicemiei de la zi la zi;
                  • diabetul copilului;
                  • diabetul la care pragul renal al glucozei este anormal;
                  •  diabetul  zaharat  de  tip  II,  la  paciente  care  devin  însărcinate  sau  pacienŃi  care  şi-au  modificat  recent  dieta,  stilul
                  obişnuit de viaŃă sau medicaŃia, astfel încât controlul lor metabolic pare mai bun decât este în realitate;
                  • diabet gestaŃional .
                                2
                  Testul se execută la interval de :
                  • 3-4 luni la pacienŃi cu diabet zaharat tip I;
                                                                           2
                  • 6 luni la pacienŃi cu diabet zaharat de tip II (excepŃie: sarcină - control la 2 luni) .
                                                                      5
                  Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după masă) .
                                           5
                  Specimen recoltat - sânge venos .
                  Recipient de recoltare - vacutainer cu EDTA K3 .
                                                     5
                                                 5
                  Cantitate recoltată - cât permite vacuumul .
                  Prelucrare  necesară  după  recoltare  -  sângele  total  se  hemolizează,  folosind  reactivul  hemolizant.  Hemolizatul
                  proaspăt este supus imediat testării; eventual, el poate fi păstrat la 2-8°C. Sângele total, de asemenea, poate fi păstrat
                        5
                  la 2-8°C .
                  Stabilitate probă - 7 zile la 2-8°C; hemolizatul este stabil 24 ore la 2-8°C şi 6 luni la -20°C
                                                                                   5
                  Metodă - imunoturbidimetrică
                                       5
                  Valori de referinŃă - 4.8-6% (din hemoglobina totală)
                                                         5
                                                                                             2
                  Valori de alertă clinică - Hb A1c  > 8.1% corespunde unei glicemii medii > 200 mg/dL sau > 11.1 mmol/L .
                  Interpretarea rezultatelor
                  •  creşterea Hb A1c  indică prezenŃa unei hiperglicemii în ultimele 2-3 luni;
                  •  valorile sunt crescute la persoanele cu diabet zaharat controlat deficitar sau nou diagnosticat;
                                                                   4
                  •  diabetul zaharat este controlat adecvat când se obŃin valori sub 7% ;
                  •  nivelul Hb A1c  poate creşte până la 20% în cazul unui control glicemic deficitar;
                  • scăderea hemoglobinei glicozilate are loc treptat pe durata mai multor luni, pe măsură ce hematiile cu hemoglobină
                  normal glicozilată le înlocuiesc pe cele cu concentraŃii crescute .
                                                               2
                  Limite şi interferenŃe
                  Nu  se  recomandă  folosirea  testului  în  diagnosticul  diabetului  zaharat,  deoarece  sensibilitatea  sa  este  scăzută  în
                  comparaŃie cu testul de toleranŃă la glucoză .
                                                 2;4
                  Creşteri  pot  să  mai  apară  şi  în  următoarele  situaŃii:  anemie  feriprivă,  splenectomie,  alcool,  intoxicaŃie  cu  Pb,
                  hemoglobină carbamilată (la pacienŃi uremici) .
                                                   2;4
   223   224   225   226   227   228   229   230   231   232   233