Page 233 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

3. Laborator Synevo. ReferinŃe specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2006. Ref Type: Catalog.
4. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Lipase, Serum. www.labcorp.com 2003. Ref Type:
Internet Communication.

8.1.41 Magneziu seric

InformaŃii generale
Magneziul este un element care, deşi se găseşte în proporŃie mică în organism (0,05% din greutatea totală a corpului),
prezintă mare importanŃă din punct de vedere structural şi funcŃional.
70% din cantitatea totală de magneziu a corpului uman (cca. 14g) se află în compoziŃia oaselor împreună cu Ca şi P,
iar restul este distribuit în Ńesuturile moi (în special muşchii scheletici) şi în diverse fluide. Aproximativ 1% se află în
plasmă, 25% fiind legat de proteine, restul rămânând sub formă ionizată Mg . În eritrocite cantitatea de Mg este
2+
apreciabilă, cca. 5.2 mEq/L. În ceea ce priveşte distribuŃia celulară a magneziului, majoritatea se află în mitocondrii şi
nucleu. În afară de rolul său plastic de constituent al oaselor şi al unor Ńesuturi moi, Mg îndeplineşte numeroase roluri
funcŃionale printre care şi acela de activator al unor enzime (peste 300 enzime, implicate în metabolismul
+
+
carbohidraŃilor, sinteza proteinelor şi acizilor nucleici, cea mai cunoscută fiind Na /K ATPaza ). Împreună cu ionii Na ,
+
7
K şi Ca ,magneziul reglează excitabilitatea neuromusculară şi mecanismul coagulării .
+
2+
2;7
AcŃiunile calciului şi magneziului sunt strâns legate între ele, deficitul unuia dintre aceste elemente influenŃând
semnificativ metabolismul celuilalt (magneziul este necesar atât pentru absorbŃia intestinală cât şi pentru metabolismul
calciului). În celula musculară magneziul acŃionează ca antagonist al calciului . Deficitul de magneziu va genera
7
mobilizarea calciului din oase, fiind posibilă apariŃia de calcificări anormale la nivelul aortei şi rinichiului . De aceea
2
este recomandat să se ia în considerare nivelul calciului când se evaluează nivelul magneziului. De asemenea,
hipomagneziemia se asociază cu hipopotasemia în 60% din cazuri .
7
Din punct de vedere clinic, deficitul de magneziu determină afecŃiuni neuromusculare (slăbiciune musculară, tremor,
tetanie şi convulsii), iar la nivelul cordului poate genera aritmii .
6
Recomandări pentru determinarea magneziului seric
2
• evaluarea funcŃiei renale ;
• iritabilitate neuromusculară;
• apariŃia unei hipocalcemii neexplicate;
• prezenŃa unei hipokaliemii refractare la suplimentarea de potasiu;
• diverse afecŃiuni cardiace (insuficienŃă cardiacă, hipertrofie ventriculară stângă, aritmii ventriculare);
• tratament digitalic;
• monitorizarea pacienŃilor care primesc tratament cu tiazide, diuretice de ansă, aminoglicozide, ciclosporină şi alte
medicamente nefrotoxice;
6;7
• sindroame de malabsorbŃie, abstinenŃă de la alcool, nutriŃie parenterală .
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate, cel puŃin 4 ore) .
2;5
Specimen recoltat - sânge venos cu următoarele recomandări:
• recoltarea se va efectua în poziŃie culcată, deoarece în ortostatism nivelul magneziului seric creşte cu 4% ; • se va
2
evita staza venoasă cu garoul; • nu se vor folosi mănuşi pudrate cu talc (conŃine stearat de magneziu; se spală
5
mănuşile cu jet de apă, fără săpun sau detergenŃi) .
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
5
Prelucrare necesară după recoltare - se centrifughează proba şi se separă serul cât se poate de repede; se
analizează imediat; dacă acest lucru nu este posibil, se stochează serul la temperaturi cuprinse între 2-8 °C sau se
5
congelează (-18 °C) .
5
Volum probă - minim 1 mL ser .
Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat .
5
Stabilitate probă - serul separat este stabil 2 zile la temperatura camerei; 7 zile la 4-8°C; o lună la -20 °C .
5
5
Metodă de lucru - spectrofotometrică (colorimetrică) .
5
Valori de referinŃă - 1.58 – 2.55 mg/dL .
Factor de conversie: mmol/L x 2.43 = mg/dL; mEq/L x 0.5 = mmol/L; mEq/L x 1.2 = mg/dL.
Valori critice - nivel scăzut <1 mg/dL; nivel crescut >4.7 mg/dL
4