Page 243 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

8.1.46 Proteine totale

InformaŃii generale
Plasma conŃine mai mult de 300 de proteine diferite: enzime, inhibitori de enzime, factori de coagulare, anticorpi,
proteine transportoare.
Cu excepŃia imunoglobulinelor şi a hormonilor, majoritatea proteinelor plasmatice sunt sintetizate în hepatocite şi
eliberate în torentul circulator.
Serul şi plasma diferă în ceea ce priveşte concentraŃia de proteine şi tipul de molecule. Astfel, serul (obŃinut după
încheierea procesului de coagulare) nu conŃine fibrinogen şi majoritatea factorilor implicaŃi în „cascada” coagulării.
Acest test detectează suma proteinelor serice circulante, care poate suferi variaŃii atât în condiŃii fiziologice cât şi
2
patologice .
Recomandări pentru determinarea proteinelor serice totale - evaluarea statusului nutriŃional şi investigarea
2;3
sindroamelor edematoase .
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) .
2
Specimen recoltat - sânge venos cu următoarele recomandări:
• recoltarea se va efectua în poziŃie culcată, deoarece în ortostatism nivelul proteinelor serice creşte cu 5-10%;
• se va evita puncŃia venoasă imediat deasupra locului de perfuzare (hemodiluŃie locală);
2
• se va evita staza venoasă prelungită la aplicarea garoului .
2
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
2;3
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
2
Volum probă - minim 0.5 mL ser .
Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat .
2
Stabilitate probă - serul separat este stabil 1 zi la temperatura camerei; 7 zile la 4-8° C; o lună la -20 °C .
2
Metodă de lucru - spectrofotometrică (colorimetrică) .
2
Valori de referinŃă
2
Vârstă Valori ( g/dL)
prematuri 3.4-5
0-1 lună 4.6-6.8
2-12 luni 4.8-7.6
Copii ≥ 1an 6-8
AdulŃi 6.6-8.7
Factor de conversie: g/dl x 10 =g/L
Interpretarea rezultatelor

Creşteri
• deshidratare şi hemoconcentraŃie datorită pierderilor de fluide; • unele cazuri de afecŃiuni hepatice cronice
(hepatită cronică activă, în special cea indusă de virusul C); • mielom multiplu, boală Waldenström şi alte
gamapatii; • sarcoidoză şi alte boli granulomatoase; • colagenoze (LES) şi poliartrita reumatoidă; • boli
1;3
tropicale (kala-azar, lepră); • alte condiŃii asociate cu infecŃii/inflamaŃii cronice .
Scăderi
• aport insuficient (inaniŃie sau malabsorbŃie); • ciroză hepatică şi alcoolism cronic;
• glomerulonefrite şi sindroame nefrotice; • insuficienŃă cardiacă, • enteropatii cu pierderi de proteine,
• boala Crohn şi colita ulceroasă, • afecŃiuni dermatologice severe şi arsuri, • hipotiroidism .
1;3
3
Scăderea proteinelor totale <4 g/dL poate cauza edeme .
Limite şi interferenŃe
• VariaŃii fiziologice: scăderi ale proteinelor totale se înregistrează în sarcină (în special în ultimul trimestru).
• Alte condiŃii patologice: administrarea i.v. rapidă de fluide şi imobilizarea prelungită după traumatisme sau intervenŃii
1
chirurgicale ortopedice pot determina scăderea proteinelor serice .