Page 248 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 248

7.   Paul R.Finley, Harold J.Grady, Eugene S.Olsowka et al. Chemistry. In Laboratory Test Handbook. David S. Jacobs, Wayne R. DeMott,
                        Paul R. Finley et al., LEXI-COMP.Inc., USA, 3 Ed., 1994.







                                                      8.1.49 Sodiu seric

                  InformaŃii generale
                                                                +
                  În fluidele din organism sodiul se găseşte în stare ionizată (Na ). Sodiul este prezent în toate umorile organismului,
                  predominând în sectorul extracelular unde reprezintă cationul principal, în timp ce potasiul reprezintă cationul principal
                  din spaŃiul intracelular. Această distribuŃie asimetrică a electroliŃilor de o parte şi alta a membranei celulare necesită
                                                    5
                                             +
                                          +
                  schimbul activ prin intermediul Na /K -ATPazei . PreponderenŃa sodiului asupra celorlalŃi cationi se păstrează şi în alte
                  lichide  ale  organismului:  suc  gastric,  suc  pancreatic,  bila  veziculară,  suc  intestinal,  lichid  cecal,  sudoare,  LCR.  O
                  cantitate  relativ  mare  de  sodiu  se  găseşte  în  cartilaje  şi  ceva  mai  mică  în  oase.  Sodiul  de  la  nivelul  scheletului
                  reprezintă 15-30% din cantitatea totală a organismului, o cantitate de până la 15-30% din acesta putând fi schimbată
                  cu cel din lichidele extracelulare. Cantitatea totală de sodiu din oase creşte cu vârsta, în schimb fracŃiunea mobilizată
                  diminuă.  Această  fracŃiune  este  importantă  din  punct  de  vedere  clinic,  prin  faptul  că  reprezintă  un  rezervor  util  în
                  pierderile de sodiu şi acidoză.
                  Principalul rol al sodiului în organism este acela de a determina deplasările de apă, fiind componentul principal al forŃei
                  osmotice a fluidelor. Toate mişcările sodiului produc deplasarea unei cantităŃi variabile de apă. Volumul lichidului din
                  compartimentul extracelular este direct dependent de cantitatea totală de sodiu din organism. ConcentraŃia sodiului
                  plasmatic este identică cu cea din lichidul interstiŃial. Modificări acute în concentraŃia plasmatică a sodiului care nu sunt
                  însoŃite  de  modificări  similare  ale  potasiului  intracelular,  cum  ar  fi  hiponatremia,  duc  la  influxul  apei  din  spaŃiul
                                                               5
                  extracelular în cel intracelular, cu dezvoltarea edemului celular .
                                                                       +
                  În condiŃii particulare, în tubul contort distal şi tubul colector deplasarea Na  este urmată de o deplasare foarte mică de
                  apă, deoarece la acest nivel, în lipsa hormonului antidiuretic (ADH), există o impermeabilitate relativă a membranei
                  tubulare pentru apă.
                                                                                               -
                                                               +
                                                                                                      -
                  În deplasările sale, pentru realizarea unui echilibru electric, Na este urmat de anioni şi în primul rând de Cl  şi HCO3 .
                  Fiind un metal alcalin şi în deplasările sale antrenând anionul bicarbonic, Na intervine în menŃinerea echilibrului acido-
                                                                         +
                                     +
                  bazic.  De  asemenea,  Na intervine  în  excitabilitatea  neuromusculară  şi  în  dinamica  fenomenelor  de  polarizare  şi
                  depolarizare a membranei celulare opunându-se efectelor potasiului .
                                                                   1
                  Mecanismele  prin  care  organismul  menŃine  constant  nivelul  sodiului  din  plasmă  şi  sectorul  extracelular  sunt
                  reprezentate de: fluxul sanguin renal, activitatea anhidrazei carbonice, sistemul renină-angotensină-aldosteron, ADH,
                  vasopresină, alŃi hormoni steroizi a căror concentraŃie plasmatică este controlată de hipofiza anterioară .
                                                                                           1
                  Pentru un adult normal sunt suficiente 3-5g sare în 24h,  cantitate care  înlocuieşte pierderile urinare şi cutanate şi
                                                                                          1
                  previne astfel bilanŃul sodic negativ. Principalele surse de sodiu sunt sarea de bucătărie şi alimentele .
                          Recomandări  pentru determinarea Na seric - investigarea  echilibrului hidro-electrolitic şi  acido-bazic  în
                  diverse  condiŃii  patologice:  deshidratare,  diabet  insipid,  intoxicaŃie  cu  apă,  sindroame  diareice  severe,  edeme,
                  insuficienŃă  renală,  hipertensiune,  insuficienŃă  cardiacă,  ciroză  hepatică,  hipotiroidism,  deficit  sau  exces  de
                  mineralocorticoizi, febră cu hiperventilatie, leziuni cerebrale cu hiperventilaŃie 1;3;5 .
                                                                                                      5
                          Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial; trebuie evitată compresia venoasă >2 minute ;
                                                                           3;4
                  nu se recoltează sânge din braŃul prin care pacientul a primit recent o transfuzie .
                  Specimen recoltat - sânge venos .
                                           4
                  Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
                                                                        4
                                                                                       4
                  Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare într-un interval de 2 ore .
                  Volum probă - minim 0.5 mL ser .
                                          4
                                                        4
                  Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat .
                  Stabilitate probă - serul păstrat în tuburi închise ermetic este stabil: 14 zile la temperatura camerei, 14 zile la 2-8°C şi
                                    4
                  timp îndelungat la -20°C .
                   Metodă - potenŃiometrică ISE (ion selective electrode) .
                                                         4
                  Valori de referinŃă
                                          Vârstă                    Valori mmol/L
   243   244   245   246   247   248   249   250   251   252   253