Page 380 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 380
11.11 Anti - HIV 1+2
InformaŃii generale
Virusul imunodeficienŃei umane (HIV), agentul etiologic al sindromului imunodeficienŃei umane dobândite (SIDA), este
4
un retrovirus, care are capacitatea de a infecta şi distruge limfocitele T helper .
Există două tipuri de HIV, fiecare cu mai multe subtipuri, diferenŃiate pe zone geografice:
HIV-1
• mai virulent;
• responsabil de epidemia globală actuală;
• severitatea infecŃiei variază de la o persoană la alta;
HIV-2
• descoperit iniŃial în vestul Africii;
• transmiterea nu este atât de eficientă ca în cazul HIV-1;
• genomul său este mai înrudit cu genomul SIV decât în cazul HIV-1.
HIV se transmite prin sânge contaminat şi derivate de sânge, prin contact sexual şi de la mama infectată la copil, în
timpul şi după naştere. Principalele grupe de risc sunt: homosexualii, hemofilicii şi primitorii de sânge, prostituatele,
3
toxicomanii care folosesc droguri injectabile, personalul medico-sanitar .
În ceea ce priveşte infecŃia neonatală, 40% dintre sugarii născuŃi de mame infectate dobândesc infecŃia HIV şi 30%
dintre sugarii infectaŃi sunt pozitivi la naştere (ARN-HIV prezent), element ce sugerează infecŃie in utero, în timp ce
75% sunt HIV-negativi la naştere, dar pozitivi după 7 zile, ceea ce sugerează infecŃie intrapartum. >90% dintre sugarii
4
infectaŃi sunt HIV-pozitivi la 14 zile .
Depistarea gravidelor HIV-pozitive este esenŃială pentru prevenirea transmiterii infecŃiei la făt. ACTG 076 a fost primul
studiu clinic care a demonstrat eficienŃa terapiei antiretrovirale în prevenirea transmiterii verticale a infecŃiei. Astfel
administrarea orală de zidovudin (AZT) în săptămânile 14-34 de sarcină, urmată de administrarea intravenoasă de
1
AZT în cursul travaliului reduce rata de transmitere a infecŃiei cu 67% .
EvoluŃia infecŃiei HIV se desfăşoară în decurs de cel mult 10 ani, finalul survenind prin SIDA, al cărui sfârşit letal se
4
consumă în câteva luni sau ani de la debutul bolii .
ProducŃia de anticorpi este detectabilă după 4-12 săptămâni de la infecŃie şi durează toată viaŃa .
3
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) .
2
Specimen recoltat - sânge venos .
2
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
2
Prelucrare necesara după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
2
Volum probă - minim 0.5 mL ser 2
Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat; specimen expus la temperaturi ridicate; specimen contaminat
2
bacterian .
Stabilitate probă - serul este stabil 3 zile la 25°C;10 zile la 2-8°C; timp îndelungat la -20°C; evitaŃi
2
decongelarea/recongelarea .
Metodă - imunochimică cu detecŃie prin electrochemiluminiscenŃă (ECLIA) .
2
Testul HIV combi este un test de generaŃia a 4-a care combină detecŃia anticorpilor HIV cu cea a antigenului. Sunt
recunoscute astfel toate grupele şi subtipurile majore de HIV-1, inclusiv divergentul grup O şi HIV-2. DetecŃia simultană
a antigenului şi anticorpilor conduce la o sensibilitate clinică mai mare în faza precoce de seroconversie. În plus
permite o identificare mai bună a pacienŃilor aflaŃi în stadiu avansat al bolii, care prezintă modificări ale antigenemiei şi
sintezei de anticorpi.
ObŃinerea unui rezultat reactiv impune confirmarea prin testul Western blot .
2
2
Valori de referinŃă - anti-HIV 1+2 negativ .
Limite şi interferenŃe
Există o "fereastră serologică" (6-12 săptămâni de la contactul infectant), adică o perioadă când HIV se găseşte în
sânge şi celelalte produse, dar anticorpii nu au apărut încă. Acest sânge donat poate transmite HIV!
Anticorpii de tip IgG traversează placenta în cursul ultimului trimestru de sarcină; toŃi sugarii născuŃi de către mame
infectate cu HIV-1 sunt seropozitivi pentru HIV-1 timp de aproximativ 18 luni. Datorită transferului pasiv de anticorpi
materni anti-HIV, testele serologice sunt dificil de interpretat la sugari. Metoda de elecŃie pentru diagnosticul infecŃiei
neonatale este PCR pentru ARN HIV .
4
• InterferenŃe analitice
Pot produce interferenŃe cu unele componente ale kit-ului şi conduce la rezultate eronate următoarele:
- tratamentul cu biotină în doze mari (>5 mg/zi); de aceea se recomandă ca recoltarea de sânge să se facă după
minimum 8 ore de la ultima administrare;