Page 427 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

15.26 Anticorpi anti-gliadin IgG

InformaŃii generale şi recomandări
Boala celiacă se caracterizează printr-o intoleranŃă cronică la fracŃiunile solubile în alcool ale glutenului: gliadinul din
grâu şi prolaminele din orz, secară şi ovăz. Dintre acestea, gliadinul reprezintă cel mai toxic component al glutenului.
Modificările histopatologice de la nivelul intestinului subŃire sunt reprezentate de: infiltrat limfocitar, hiperplazia criptelor
şi atrofia vilozităŃilor intestinale.
Tabloul clinic al bolii este extrem de heterogen, de la forma clasică cu tulburări gastrointestinale severe şi sindrom de
malabsorbŃie până la forme silenŃioase/asimptomatice şi latente, cele din urmă având potenŃial de a dezvolta
manifestări clinice.
Dermatita herpetiformă constituie o manifestare extraintestinală particulară a intoleranŃei la gluten.
Printre categoriile de pacienŃi cu risc crescut de a dezvolta boala celiacă se numără rudele de gradul I ale celor
cunoscuŃi cu această afecŃiune, pacienŃii cu diabet zaharat insulino-dependent, sindrom Sjögren, sindrom Down, deficit
selectiv de IgA. Boala celiacă a fost de asemenea descrisă şi la unele persoane cu manifestări neurologice de cauză
incertă: ataxie cerebeloasa, neuropatie, epilepsie, migrenă.
AfecŃiunea netratată se asociază cu o rată de morbiditate şi mortalitate crescute, datorită posibilităŃii dezvoltării unor
tumori maligne gastrointestinale. Atât modificările histopatologice cât şi simptomele se remit după introducerea unei
diete fără gluten.
Determinarea în serul pacienŃilor a anticorpilor anti-gliadin împreună cu anticorpii anti-transglutaminază tisulară
constituie un instrument non-invaziv atât pentru screening-ul bolii celiace cât şi pentru monitorizarea complianŃei la
dietă. Deşi studiile au demonstrat superioritatea testării anticorpilor IgA anti-transglutaminază tisulară (testul Celikey),
anticorpii anti-gliadin IgG constituie o investigaŃie complementară, utilă în special la pacienŃii cu deficit selectiv de IgA
care asociază boală celiacă, la care primul test indică de obicei rezultate negative.
DispariŃia anticorpilor anti-gliadin IgG se înregistrează după 6-12 luni de la introducerea dietei fără gluten şi indică o
complianŃă bună la regim. Pe de altă parte, persistenŃa unor nivele crescute constituie dovada unei complianŃe
reduse 1;2;3;4 .
2
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) sau postprandial (după mese) .
2
Specimen recoltat - sânge venos .
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
2
2
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
2
Volum probă - minim 0.5 mL ser .
Cauze de respingere a probei - ser intens hemolizat, lipemic sau puternic contaminat bacterian .
2
2
Stabilitate probă - serul separat este stabil 12 ore la 4°C; timp mai îndelungat la -20 °C .
2
Metodă - imunoenzimatică cu detecŃie prin fluorescenŃă (FEIA) .
Valori de referinŃă
Pentru interpretarea rezultatelor la copii şi adulŃi se folosesc următoarele valori cut-off:

< 3 ani ≥ 3 ani
Cut-off 30 mg/L 18 mg/L
Sensibilitate clinică 95% 87%
Specificitate clinică 96% 83%
EficienŃă clinică 96% 85%
ObŃinerea unei valori deasupra cut-off-ului ridică suspiciunea unei boli celiace. O valoare sub cut-off exclude cu o
probabilitate mare boala celiacă .
2
Limite şi interferenŃe
Sunt posibile rezultate fals-pozitive (titruri crescute de anticorpi fără leziuni histopatologice) în special la pacienŃii cu
boală Crohn, malabsorbŃie indusă de infecŃii enterale, intoleranŃă la proteine alimentare (lapte de vacă). Din acest
motiv, un rezultat pozitiv trebuie interpretat în context clinic şi împreună cu alte rezultate serologice (test Celikey);
diagnosticul de certitudine se stabileşte numai pe baza biopsiei de mucoasă intestinală .
1

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Immunodiagnostics Studies. In A Manual of Laboratory and Diagnostics Tests. Lippincott Williams & Wilkins, USA, 7
ed. 2004, 597-598.
2. Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog