Page 437 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 437
Metodă - imunoenzimatică cu detecŃie prin chemiluminiscenŃă pentru anticorpii IgG/imunochimică prin tehnica ELFA
5
(enzyme-linked immunofluorescence assay) pentru anticorpii IgM .
5
Valori de referinŃă - Anti-Citomegalovirus IgG: negativ; Anti- Citomegalovirus IgM negativ .
Interpretarea rezultatelor
Determinarea statusului imun:
Anti-Citomegalovirus IgG :
negativ - expunere absentă; în cazul pacientelor gravide se va repeta recoltarea pentru determinarea anticorpilor IgG în
luna a 4-a de sarcină ;
6
echivoc - se recomandă repetarea determinării după o săptămână;
pozitiv - indică expunere în antecedente la virusul citomegalic; se recomandă efectuarea anticorpilor IgM din acelaşi ser;
obŃinerea unui rezultat negativ exclude infecŃia primară (la pacientele gravide se consideră că există un risc minim de
infecŃie congenitală şi nu sunt necesare investigaŃii ulterioare) .
5;6
Diagnosticul infecŃiei acute
Demonstrarea unei seroconversii a anticorpilor IgG (negativ→pozitiv) în seruri perechi obŃinute la interval de 14-21 zile
5
confirmă infecŃia recentă .
Un rezultat pozitiv pentru anticorpii IgM este de asemenea sugestiv pentru infecŃia recentă, dar
instituirea măsurilor clinice nu trebuie să se facă pe baza unei singure determinări. Un rezultat
1
pozitiv pentru anti-Citomegalovirus IgM trebuie confirmat întotdeuna printr-o altă metodă de lucru .
Diagnosticul infecŃiei congenitale
EvidenŃierea anticorpilor IgM în prima săptămână de viaŃă poate reprezenta un instrument util în
diagnosticul infecŃiei citomegalice congenitale .
3,5
Limite şi interferenŃe
În stadiile precoce ale infecŃiei acute cu virusul citomegalic se poate obŃine un rezultat negativ pentru
anticorpii IgG.
La pacienŃii imunodeprimaŃi rezultatele obŃinute trebuie interpretate cu prudenŃă. Pentru
5;6
diagnosticul infecŃiei reactivate la imunodeprimaŃi sunt utile tehnicile moleculare (PCR) .
Probele care conŃin anticorpi antinucleari sau alte tipuri de anticorpi anti-tisulari pot da rezultate pozitive nespecifice, iar
anticorpii heterofili prezenŃi în serul pacienŃilor pot interacŃiona cu imunoglobulinele incluse în componentele kit-ului şi da
5
rezultate neconcludente la determinarea prin chemiluminiscenŃă .
O creştere a nivelului de anticorpi anti-Citomegalovirus IgG şi IgM a fost constatată şi la pacienŃii infectaŃi cu virusul
rujeolic, herpetic sau varicelo-zosterian, datorită unei reactivităŃi încrucişate în cadrul familiei herpesvirusurilor. De
asemenea pacienŃii având infecŃie acută cu virusul Epstein-Barr sunt susceptibili de a prezenta o reacŃie încrucişată cu
virusul citomegalic 2;4;5 .
Serologia maternă nu are valoare predictivă în ceea ce priveşte probabilitatea infecŃiei in utero.
Folosirea tehnicii PCR de detectare a genomului viral în lichidul amniotic poate fi utilă pentru diagnosticul infecŃiei fetale
1
după săptămâna 21 de sarcină .
AbsenŃa anticorpilor IgM nu exclude posibilitatea unei infecŃii congenitale (10-30% din nou-născuŃii infectaŃi nu dezvoltă
anticorpi IgM specifici), de aceea izolarea virusului din urină în cursul primei săptămâni de viaŃă rămâne cea mai bună
5;6
modalitate de diagnostic al infecŃiei congenitale .
Bibliografie
1. Ann M. Gronowski. Prenatal Screening and Diagnosis of Congenital InfecŃions. In Handbook of Clinical Laboratory Testing
During Pregnancy, Humana Press, Totowa, New Jersey, 2004, 254-255.
2. Drew WL. Herpesviridae: Cytomegalovirus. In Laboratory Diagnosis of InfecŃious Disease; Principles and Practice, New York,
Springer-Verlag, 1988, 247-260.
3. Gaytant MA et al. Congenital Cytomegalovirus Infection: Review of the Epidemiology and Outcome. In Obstet. Gynecol Surv, 2002;
57(4): 245-256.
4. Ho M. Characteristics of Cytomegalovirus. In Cytomegalovirus Biology and InfecŃion: current topics in InfecŃious Disease, New
York: Plenum, 1982: 9-32.
5. Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog
6. Lothar Thomas. Pregnancy. Viral Disease. In Clinical Laboratory Diagnostics, 1998: 1117, 1232-1233.

