Page 533 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

19.7.2 Lichide de puncŃie
(lichide pleurale, peritoneale, pericardice şi articulare)

InformaŃii generale
Exsudatele şi transsudatele cavităŃilor închise reprezintă reacŃia de tip inflamator sau neinflamator a seroaselor
respective faŃă de anumiŃi excitanŃi, care duce la acumularea de lichid în exces între membrana viscerală şi parietală.
Procesele inflamatorii au la bază o varietate de condiŃii etiologice. În marea majoritate a cazurilor, acestea sunt infecŃii
locale, rezultate din procesele inflamatorii ale organului respectiv sau a celor din vecinătate, traumatisme infectante
sau pot să reprezinte o localizare a unor boli generale de tip septicemic. În mod normal acestea sunt arii sterile din
punct de vedere microbiologic, dar pot fi infectate de toate cele patru categorii de microorganisme: bacterii, fungi,
virusuri şi paraziŃi .
1
Rezultatul investigaŃiilor microbiologice depinde de calitatea recoltării şi transportul probelor aspecte descrise în
2
capitolul 4.3 al acestei cărŃi.
În cadrul laboratorului Synevo lichidele de puncŃie pot fi procesate atât în sistem clasic, cât şi în sistem automat.
Pentru sistemul automat recoltarea se face la patul bolnavului direct în flacoanele ce asigură condiŃii aerobe şi
anaerobe şi sunt transportate imediat la laborator .
1
Metoda clasică necesită concentrarea lichidului de puncŃie prin centrifugare într-o eprubetă sterilă, 15 minute la 3500
3
rotaŃii/minut .
În cazul prezenŃei coagulului în lichidul recoltat, acesta se omogenizează pentru a elibera bacteriile .
1
După centrifugare supernatantul este colectat într-un tub steril, iar sedimentul este folosit pentru frotiuri şi culturi
bacteriene.
Pentru realizarea frotiurilor se folosesc lame curate, degresate, de preferinŃă noi pentru a avea siguranŃa că nu au
bacterii restante de la examinari anterioare. Sedimentul se întinde din centrul lamei spre periferie cu ansa sau cu
pipeta Pasteur pentru a obŃine un strat continuu de celule. Se prepară 4 frotiuri, din care 2 vor fi fixate şi colorate Gram
3
şi respectiv albastru de metilen, un frotiu va fi colorat Giemsa şi unul va rămâne de rezervă .
Pe frotiul colorat Gram se evidenŃiază prezenŃa germenilor, morfologia, tinctorialitatea, frecvenŃa şi localizarea lor (intra
sau extraleucocitari).
Lamele colorate Giemsa şi albastru de metilen se utilizează pentru examenul citologic. Se apreciază procentual tipul
elementelor: PMN, limfocite, notându-se în acelaşi timp aspectul lor.
Cultivarea este un mijloc de diagnostic specific, dar necesită 24 – 48 de ore şi poate fi negativă în cazul germenilor
neviabili sau dacă pacientul a început tratamentul antibiotic.
Se pot folosi: agar Columbia cu 5% sânge de berbec, agar chocolate, geloză lactozată şi bulion thioglycolat. În funcŃie
de examenul bacterioscopic, pot fi adăugate şi alte medii (Sabouraud).
Mediile sunt incubate la 37°C, eventual în atmosfera cu 5% CO2 pentru medii ca agar Columbia cu 5% sânge de
berbec şi agar chocolate.
1;3
ApariŃia culturii este urmărită zilnic timp de 3 zile pe mediile solide şi 5 zile în tubul cu bulion thioglycolat .
În cazul culturilor pozitive se continuă identificarea până la nivel de specie şi se efectuează antibiograma.
În eventualitatea pozitivării, exclusiv a bulionului thioglycolat, se notează ziua de incubare şi nivelul la care a avut loc
creşterea (suprafaŃă, profunzime), se fac frotiuri şi treceri pe medii solide, cu incubare atât în condiŃii aerobe cât şi
anaerobe.
În cazul suspiciunii unei infecŃii cu anaerobi este necesară recoltarea în recipiente speciale care menŃin condiŃiile de
1
anaerobioză. ÎnsămânŃarea se face atât aerob (de rutină), cât şi anaerob .
Interpretarea culturilor
Pe lângă bacteriile patogene şi cele comensale sunt responsabile de infecŃii (la pacienŃii cu boli cronice debilitante,
imunosupresaŃi, datorită tehnicilor invazive, protezelor etc). Evaluarea corectă presupune ca recoltarea, transportul şi
prelucrarea să fie conform standardelor, astfel încât organismele izolate să provină de la locul infecŃiei şi să nu fie
contaminanŃi.
Flora bacteriană întâlnită este variată. Astfel, în lichidele pleurale infectate predomina cocii Gram pozitivi:
Streptococcus pneumoniae, Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus, Enterobacteriaceae, Pseudomonas, dar
se pot întâlni frecvent şi germeni anaerobi din genurile Fusobacterium sau Bacteroides singuri sau în asociaŃie.
În etiologia peritonitelor, asociaŃia de germeni Gram pozitivi şi Gram negativi aerobi şi anaerobi este frecventă;
indiferent de cauza peritonitei, germenii care predomină sunt de tip enteric: E. coli, Bacteroides, Enterococcus,
Staphylococcus, Pseudomonas .
3
InfecŃia lichidelor articulare este în mod obişnuit monobacteriană şi frecvent reprezentată de stafilococi, streptococi,
neisserii şi bacili Gram negativi.