Page 538 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 538

În cazul în care există suspiciune de meningită cu Cryptococcus neoformans se execută un preparat proaspăt între
                                               1
                  lama şi lamelă din sediment cu tuş India . PrezenŃa de formaŃiuni rotund ovalare, capsulate (halou mare, clar şi incolor)
                  care pot fi înmugurite este sugestivă pentru Cryptococcus neoformans.
                  Pe frotiul colorat Gram se evidenŃiază prezenŃa germenilor, morfologia, tinctorialitatea, frecvenŃa şi localizarea (intra
                  sau extraleucocitari).
                  Lamele colorate May-Grunwald-Giemsa şi albastru de metilen se utilizează pentru examenul citologic. Se apreciază
                  procentual tipul elementelor: PMN, limfocite, notându-se în acelaşi timp aspectul lor.
                  Cultivarea este un mijloc de diagnostic specific, dar necesită 24 - 48 de ore şi poate fi negativă în cazul prezenŃei
                  germenilor neviabili sau dacă pacientul a început tratamentul antibiotic.
                  ÎnsămânŃarea sedimentului se efectuează pe plăci preîncălzite la termostat.
                  Se vor folosi: agar Columbia cu 5% sânge de berbec, agar chocolate, geloză lactozată şi bulion thioglycolat. În funcŃie
                  de examenul bacterioscopic, pot fi adăugate şi alte medii (Sabouraud).
                  Mediile sunt incubate la 37°C, eventual în atmosfera cu 5% CO2 pentru medii ca agar Columbia cu 5% sânge de
                  berbec şi agar chocolate.
                                                                                            1,3
                  ApariŃia culturii este urmărită zilnic timp de 3 zile pe mediile solide şi 5 zile în tubul cu bulion thioglycolat.
                  În cazul culturilor pozitive se continuă identificarea până la nivel de specie şi efectuarea antibiogramei.
                  Dacă  bacterioscopia  atestă  prezenŃa  unei  mari  densităŃi  bacteriene  în  proba  de  LCR  (zeci  de  bacterii  pe  câmp
                  microscopic  examinat  cu  mărire  de  1000x),  se  poate  încerca  antibiograma  din  cultura  primară,  ale  cărei  rezultate
                                                                    3
                  urmează a fi confirmate prin antibiogramă pe subcultura standardizată .
                  Având în vedere limitele examenului microscopic şi a culturilor, s-au pus la punct metode de detectare a antigenelor
                  solubile în LCR: CIE, Latex-aglutinare, Coaglutinare, ELISA şi RIA.
                  În  cadrul  laboratoarelor  Synevo,  pentru  detectarea  antigenelor  solubile  se  foloseşte  ca  test  rapid  reacŃia  de  latex-
                  aglutinare. Tehnica de lucru este conform foii de kit.
                                                       4
                  Un rezultat negativ nu exclude posibilitatea infecŃiei cu germenul testat deoarece antigenele bacteriene pot fi prezente
                                                                  4
                  în concentraŃie mai mică decât limita de detecŃie a reactivilor utilizaŃi .
                  Un  rezultat  pozitiv  trebuie,  de  asemenea,  urmat  de  izolarea  germenului,  identificarea  şi  testarea  sensibilităŃii  la
                  antibiotice .
                          4
                  Examenul citologic, bacterioscopia şi latex-aglutinarea permit microbiologului eliberarea unui rezultat parŃial, necesar
                                                          4
                  clinicianului în orientarea tratamentului de primă intenŃie .


                                                         Bibliografie:

                        1.     Betty A.Forbes, Daniel F.Sahm, and Alice S. Weissfeld. Meningitidis and other infections of the central nervous
                                system.In Diagnostic Microbiology, 2002, 58:907-916.
                        2.     Buiuc T. Dumitru. Examenul lichidului cefalorahidian în diagnosticul infecŃiilor sistemului nervos central.
                                În Microbiologia Medicală - Ghid pentru studiul şi practica medicinei, 1992, 290-294.
                        3.     Buiuc Dumitru, NeguŃ Marian. Examenul lichidului cefalorahidian în diagnosticul infecŃiilor sistemului nervos
                                central. În Tratat de microbiologie clinică, 1999, 10:186-199.
                        4.     Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog.
                                  5.     Ministerul SănătăŃii. Academia de ŞtiinŃe Medicale. Metode de laborator de uz curent. Vol. II. Bucuresti. Ed.
                                       Medicală, 1977, 71-81.
   533   534   535   536   537   538   539   540   541   542   543