Page 539 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

19.8 ColecŃii purulente

InformaŃii generale
SupuraŃiile pot afecta orice Ńesut şi organ cu acumulare de puroi în interstiŃiile cutanate (pustule, hidrosadenită,
furuncule, abcese, gome), în Ńesuturile musculo-scheletale (abcese, flegmoane, osteomielită), în ganglionii limfatici, în
viscere (abcese), în cavităŃi preformate (sinusuri paranazale, meninge, peritoneu, sinovialele articulare).
În ceea ce priveşte rolul laboratorului de microbiologie, trebuie luată în considerare relevanŃa culturilor polimicrobiene,
valoarea identificării şi testării sensibilităŃii unuia sau mai multor microorganisme.
InformaŃiile privind localizarea plăgii, semnele clinice de infecŃie sau prezenŃa necrozei asociată cu miros specific,
terapia antimicrobiană, îl vor ghida pe microbiolog în stabilirea unui diagnostic corect.
Tipuri de infecŃii
Bacteriologia plăgilor variază în funcŃie de locul anatomic şi de mecanismul de producere (traumatism, manopere
chirurgicale, arsuri).
InfecŃiile tegumentului şi ale Ńesutului subiacent sunt dominate de piodermitele stafilococice (furunculoză, foliculită,
hidrosadenită) şi streptococice (erizipel, impetigo, pemfigus, celulită). InfecŃiile subacute sau cronice pot avea ca
etiologie germeni din genul Actinomyces şi Nocardia (abcese granulomatoase, celulite profunde) sau Mycobacterium
1
(ulcere) .
InfecŃiile postoperatorii variază în funcŃie de locul anatomic: plăgile localizate în zone relativ sterile rămân, de obicei,
neinfectate în timp ce în chirurgia abdomenului inferior infecŃiile rareori pot fi evitate, având ca etiologie flora tractului
gastrointestinal.
InfecŃiile din cadrul arsurilor se asociază cu septicemie şi o rată ridicată de mortalitate.
InfecŃiile pot fi aerobe/anaerobe, cele mai frecvente bacterii izolate fiind: S.aureus, Streptococcus spp.,
Enterobacteriaceae, Pseudomonas spp., Candida, Aspergillus şi Mucor spp., bacterii anaerobe, inclusiv Clostridium şi
Bacteroides .
2
Plăgile produse prin muşcături se pot infecta cu germenii de la nivelul cavităŃii bucale a animalului, etiologia fiind
variată: Pasteurella spp., S. aureus, streptococi alfa hemolitici, Enterobacreriaceae, coci anaerobi Gram pozitiv, bacili
2
anaerobi Gram negativ-, Fusobacterium spp .
Etiologia infecŃiilor din ulcerul de gambă şi cel de decubit este polimicrobian, germenul cel mai frecvent implicat fiind S.
aureus. AlŃi germeni implicaŃi: Streptococcus spp., Enterococcus spp., Enterobacteriaceae, Ps. aeruginosa,
Acinetobacter, Peptostreptococcus spp., Bacteroides şi Prevotella spp .
3;4
Recoltarea şi transportul probelor
Procedeul prelevării este diferit în funcŃie de localizarea leziunilor şi de el depinde stabilirea unui diagnostic
microbiologic corect:
- recoltarea aseptică prin biopsie, cu debridare
5
6
- abraziunea dermică, cu obŃinerea de mostre tisulare, fără a fi la fel de invazivă ca biopsia
- recoltarea prin puncŃionare şi aspirare cu seringă sterilă - în cazul plăgilor profunde insuficient drenate sau fistulizate
(în special cele de la nivelul ganglionilor)
- recoltarea cu tampon steril, deşi este frecvent folosită, poate ridica probleme de diagnostic microbiologic dacă
prelevarea se face de la suprafaŃa plăgii, din puroi şi nu din profunzimea ei din Ńesut sângerând. Se vor recolta 2
tampoane sterile: unul fără mediu pentru efectuarea frotiurilor colorate Gram şi Giemsa, celălalt pentru însămânŃări pe
mediile de cultură.
- prezenŃa unui volum mare de lichid necesită recoltarea prin aspirare cu seringă sterilă, metoda recomandată şi în
cazul lichidului din abces.
Transportul şi procesarea probelor se vor face în max. 2h, dar acest interval de timp poate fi prelungit dacă tamponul
este prevăzut cu mediu de transport.
Diagnostic de laborator
Examenul microscopic colorat Gram reprezintă o etapă esenŃială în stabilirea unui diagnostic microbiologic corect.
Se va nota prezenŃa leucocitelor, a germenilor şi a trabeculelor de fibrină, elemente ce confirmă prezenŃa procesului
infecŃios. Frotiul Gram nu poate stabili etiologia aerobă/anaerobă cu excepŃia Clostridium perfringens - bacterie Gram
pozitiv sporulată.
Mediile de cultură folosite sunt:
- Columbia agar cu 5% sânge de berbec;
- geloză chocolate;
- geloză lactozată (CLED).