Page 541 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

20. TESTE DE TOXICOLOGIE

20.1 Arsen în sânge şi urină

InformaŃii generale
Nici un zăcământ de minereuri metalice nu a fost sau nu este exploatat exclusiv pentru arsen; de regulă, arsenul se
obŃine ca subprodus, crescând valoarea economică a diferitelor tipuri de mineralizaŃi în care se găseşte.
Compuşii arseniului au numeroase aplicaŃii industriale: pesticide, produse farmaceutice, sticlă, ceramică şi metalurgie.
Folosit ca element de aliere măreşte duritatea aliajelor. Arseniul este folosit cu mare succes şi în electronică datorită
proprietăŃilor semiconductoare şi fotoconductoare, similare siliciului şi germaniului. În pirotehnie se foloseşte pentru
producerea focurilor albe (cel indian). Trisulfura de arsen este pigmentul vopselei de ulei numite galben regal. Aceasta
se mai foloseşte în tăbăcărie, pentru ignifugarea lemnului .
2;4
Arsina (hidrogen arsenios) reprezintă un compus gazos generat în rezervoarele metalice având impurităŃi de arsen,
care depozitează acizi.
Arseniul este absorbit cu uşurinŃă pe cale intestinală şi este excretat în principal prin urină.
Expunerea acută prin ingestia de compuşi arsenicali sau inhalarea de arsină determină simptome gastrointestinale
severe (hemoragice), icter, insuficienŃă renală şi colaps, cu mare potenŃial letal .
2;4
IntoxicaŃia cronică cu arsen este dificil de diagnosticat. Pot să apară dureri abdominale, diaree, hiperpigmentare,
hiperkeratoză, neuropatii periferice, encefalopatie .
1;2
Expunerea cronică prin inhalare, în cazul muncitorilor care lucrează în topitorii, a fost asociată cu un risc crescut de
2
cancer pulmonar .
Recomandări pentru determinarea arseniului
- arseniul în sânge: monitorizarea expunerii acute sau recente (timp de înjumătăŃire redus);
- arseniul în urină: monitorizarea expunerii cronice .
2;4
Pregătire pacient - pacientul trebuie să evite consumul oricărui aliment ce conŃine fructe de mare 72 ore înaintea
recoltării (aceste alimente cresc semnificativ nivelul arseniului urinar).
3;4
Specimen recoltat - 1) sânge venos; 2) urina din 24 ore; 3) o probă de urină spontană .
3;4
Cauze de respingere a probei - specimen coagulat .
Recipient de recoltare - 1) vacutainer pentru metale ce conŃine EDTA ca anticoagulant; 2) vas de 2-3 litri şi pahar de
plastic de unică folosinŃă, pentru urină, pe care se notează cantitatea totală de urină din 24 ore; nu se folosesc
conservanŃi ; 3) eprubetă pentru urină .
3;4
3;4
Cantitatea recoltată - 1) cât permite vacuumul; 2), 3) aproximativ 10 mL .
3
Prelucrare necesară după recoltare - nu este necesară .
Stabilitate probă - probele de sânge şi urină se menŃin la temperatura camerei până în momentul lucrului .
3;4
3
Metodă - spectrometrie cu absorbŃie atomică .
Valori de referinŃă
1;4
1;4
Arseniul în sânge : Arseniul în urină :
< 70 µg/L. <9 µg/g creatinină (expunere ambientală); <50 µg/24h
(arseniu total)
5
Expunere profesională : LBT = 50 µg/g creatinină;
LBT= limita biologică tolerabilă.
Factor de conversie : µg/L x 0.0133 = µmol/L;µmol/L x 75.2 = µg/L.
4

Bibliografie

1. Frances Fischbach. Appendix G: Minerals in Human Nutrition. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests. Lippincott Williams &
Wilkins, USA, 7 Ed., 2004: 1144-1145.
2. Jill C.Merill, et al. Metals. In Principles and Methods of Toxicology. Taylor & Francis, 4 th Edition, 2001,
663- 665.
3. Laborator Synevo. ReferinŃe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog.
4. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Arsenic, Blood and Urine.
www.labcorp.com. 2003. Ref Type: Internet Communication.
5. Norme generale de protecŃie a muncii. Ministerul Muncii şi SolidarităŃii sociale. Nr. 508/2002.