Page 556 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

21. CONTROLUL INTERN ŞI EXTERN DE CALITATE

Controlul de calitate este în general efectuat prin analizarea de specimene stabile şi apoi prin evaluarea statistică a
datelor pentru descrierea performaŃelor analitice.
Donabedian a identificat trei niveluri diferite ale calităŃii:
· Calitatea structurală: disponibilitatea şi organizarea umană, resursele fizice şi financiare (personal, spaŃiu,
echipamente, consumabile, etc.) necesare pentru oferirea unui produs sau serviciu;
· Calitatea activităŃii: toate activităŃile necesare oferirii unui produs sau serviciu (aspectele preanalitice,
examinarea, inclusiv evaluarea calităŃii, raportarea, interpretarea, consultarea);
· Calitatea rezultatului (a sănătăŃii pacientului): o schimbare a statusului curent şi de viitor al unui pacient ca
rezultat al examinării .
1

Controlul intern de calitate
Controlul intern de calitate (CIC) este un proces proiectat pentru o asigurare rezonabilă a atingerii obiectivelor în
următoarele situaŃii:
· Eficacitatea şi eficienŃa operaŃiilor;
· Încrederea în raportările de orice natură (inclusiv a celor financiare);
· Conformitatea cu regulile şi legile aplicabile.
La abordarea controlului intern trebuie avute în vedere următoarele:
· AngajaŃii, de la orice nivel al organizaŃiei, influenŃează controlul intern. Controlul intern este, într-o oarecare
măsură responsabilitatea fiecărui angajat al companiei;
· Controlul intern eficace ajută organizaŃia în realizarea operaŃiilor de rutină, în asigurarea conformităŃii cu
scopurile şi obiectivele propuse;
· Controlul intern poate furniza numai o asigurare rezonabilă, şi nu una absolută, a atingerii obiectivelor
8
propuse .
Obiectivele implementării şi înŃelegerii controlului intern sunt următoarele:
· Stabilirea de către management a unei proceduri de control intern, a documentării corespunzătoare, a
menŃinerii şi implementării acestuia în fiecare departament;
· Asigurarea că fiecare angajat al companiei are responsabilitatea înŃelegerii şi implementării controlului intern;
· Asigurarea instrumentelor necesare procesului de stabilire, documentare corespunzătoare, implementare şi
menŃinere a controlului intern .
7;8
Controlul intern constă din intercorelarea mai multor componente:
· Controlul condiŃiilor de activitate;
· Evaluarea riscurilor corelate cu scopurile şi obiectivele propuse;
· Controlul activităŃilor, a politicilor şi procedurilor;
· Sistemul informatic legat de transmiterea şi modul de comunicare a datelor;
· ActivităŃile de monitorizare a performanŃelor.
Erorile, omiterile, întârzierile reprezintă o categorie a riscurilor. Pentru atingerea obiectivelor şi scopurilor propuse,
managementul trebuie să evalueze raportul dintre risc şi control.

Riscul excesiv: Controlul intern excesiv:
Pierderea bunurilor Creşterea birocraŃiei
Luarea unor decizii slabe Reducerea productivităŃii
Neîncrederea Creşterea complexităŃii
Incidente publice Creşterea activităŃilor fără valoare
Pentru atingerea unui echilibru între risc şi control, controlul intern de calitate trebuie să fie proactiv, să adauge valoare
8
lucrului efectiv, să fie eficient din punct de vedere al costurilor, iar expunerea la risc să fie minimă .
Controlul intern poate fi preventiv şi detectiv:
Controlul intern preventiv încearcă să împiedice sau să prevină orice eveniment nedorit. Este un control proactiv
care ajută la prevenirea pierderilor. Exemple de un astfel de tip de control sunt: separarea responsabilităŃilor,
autorizarea propriu-zisă, documentarea adecvată, controlul fizic asupra tuturor bunurilor (inclusiv controlul
echipamentelor, reactivilor).
Controlul intern detectiv, pe de altă parte, încearcă să detecteze activităŃile sau evenimentele nedorite. Acesta aduce
dovezi în cazul producerii unui eveniment nedorit, dar nu îl previne. Controlul detectiv joacă un rol critic, furnizând