Page 140 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1
P. 140

5  METODE DE LUCRU                    GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       Pentru fiecare categorie de prelevate patologice se utilizează uzual un mediu sau un set de medii
       care permit izolarea bacteriilor cel mai frecvent implicate în infecţiile zonei respective. Acest set de
       medii uzuale poate fi suplimentat cu alte medii în raport cu datele clinico-epidemiologice . Pentru
                                                                       1
       izolarea germenilor patogeni din produse pluricontaminate, este obligatorie însămânţarea pe medii
       diferenţiale.
       În cazul în care se apreciază că prelevatul conţine un număr redus de germeni, se vor folosi medii
       lichide de îmbogăţire (bulion BHI pentru germeni aerobi, bulion thioglycolat cu resazurină pentru
       anaerobi, bulion selenit pentru coprocultură etc) 1;3;5 .
       Incubarea mediilor însămânţate se face ţinând cont de exigenţele bacteriilor suspectate:
       • bacteriile aerobe se cultivă în atmosfera obisnuită;
       • bacteriile carboxifile necesită incubarea în atmosferă de CO2, aceasta realizându-se în exicator cu
       ajutorul unei lumânări;
       • bacteriile strict anaerobe sunt cultivate cu ajutorul sistemelor Gaspak.
       Majoritatea bacteriilor de interes medical cresc adecvat la 37ºC, spre deosebire de fungi a căror
       creştere este optimă la 30ºC.
       Urmărirea plăcilor incubate se face 24 - 48 de ore pentru bacteriile obişnuite; 2-5 zile pentru fungi.
       Examinarea culturilor
       Aspectul culturii este dependent de specie şi de compoziţia mediului. În mediu lichid creşterea poate
       fi: uniformă, cu depozit, granule, peliculă, inel, degajare gaz, formare de pigment 5.
       Pe mediile solide bacteriile formează colonii, caracterul acestora (formă, mărime, suprafaţă, opacitate,
       consistenţă, miros) şi cantitatea în care s-au dezvoltat (+,++,+++,++++) orientând microbiologul către
       diagnostic.
       Un  aspect  important  îl  reprezintă  absenţa  creşterii  bacteriene  în  cazul  produselor  de  obicei
       pluricontaminate (ex. exsudat nazofaringian, coprocultură, secreţie vaginală). Acest lucru sugerează
       faptul  că  pacientul  se  află  sub  tratament  cu  antibiotic  sistemic  sau  local  (ovule,  antiseptice
       orofaringiene).
       Semnificaţia  clinică  a  unor  izolate  poate  fi  stabilită  încă  din  primocultură,  în  cazul  izolatelor  din
       prelevate necontaminate (lichide de puncţie) sau bacilii Gram-negativi izolaţi dincolo de un anumit
       prag în urocultura cantitativă .
                           4
       În cazul culturilor monobacteriene izolate din prelevate normal sterile (hemocultură, lichide de puncţie)
       se trece direct la identificare şi antibiogramă. Din culturile pluribacteriene sunt repicate colonii, apoi
       sunt identificate până la nivel de specie şi este testată sensibilitatea la antibiotice.
       Selecţionarea acestora se face în funcţie de aspectul coloniei, natura prelevatului, diagnosticul clinic
       şi rezultatele examenului microscopic colorat .
                                      1

                                      Bibliografie
       1.   Betty A.Forbes, Daniel F.Sahm, Alice S.Weissfeld. Role of Microscopy in the Diagnosis of
          Infectious Diseases. Laboratory Cultivation and Isolation of Bacteria. In Bailey and Scott’s
          Diagnostic Microbiology. Mosby, USA, 11 ed. 2002, 119-147.
       2.   Dumitru Buiuc. Microscopia optică în studiul practic al microbilo. Cultivarea şi studiul caracterelor
          fiziologice ale bacteriilor. În Microbiologia Practică -Un ghid în studiul şi practica medicinii.


         140
   135   136   137   138   139   140   141   142   143   144   145