Page 140 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

5 METODE DE LUCRU GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

Pentru fiecare categorie de prelevate patologice se utilizează uzual un mediu sau un set de medii
care permit izolarea bacteriilor cel mai frecvent implicate în infecţiile zonei respective. Acest set de
medii uzuale poate fi suplimentat cu alte medii în raport cu datele clinico-epidemiologice . Pentru
1
izolarea germenilor patogeni din produse pluricontaminate, este obligatorie însămânţarea pe medii
diferenţiale.
În cazul în care se apreciază că prelevatul conţine un număr redus de germeni, se vor folosi medii
lichide de îmbogăţire (bulion BHI pentru germeni aerobi, bulion thioglycolat cu resazurină pentru
anaerobi, bulion selenit pentru coprocultură etc) 1;3;5 .
Incubarea mediilor însămânţate se face ţinând cont de exigenţele bacteriilor suspectate:
• bacteriile aerobe se cultivă în atmosfera obisnuită;
• bacteriile carboxifile necesită incubarea în atmosferă de CO2, aceasta realizându-se în exicator cu
ajutorul unei lumânări;
• bacteriile strict anaerobe sunt cultivate cu ajutorul sistemelor Gaspak.
Majoritatea bacteriilor de interes medical cresc adecvat la 37ºC, spre deosebire de fungi a căror
creştere este optimă la 30ºC.
Urmărirea plăcilor incubate se face 24 - 48 de ore pentru bacteriile obişnuite; 2-5 zile pentru fungi.
Examinarea culturilor
Aspectul culturii este dependent de specie şi de compoziţia mediului. În mediu lichid creşterea poate
fi: uniformă, cu depozit, granule, peliculă, inel, degajare gaz, formare de pigment 5.
Pe mediile solide bacteriile formează colonii, caracterul acestora (formă, mărime, suprafaţă, opacitate,
consistenţă, miros) şi cantitatea în care s-au dezvoltat (+,++,+++,++++) orientând microbiologul către
diagnostic.
Un aspect important îl reprezintă absenţa creşterii bacteriene în cazul produselor de obicei
pluricontaminate (ex. exsudat nazofaringian, coprocultură, secreţie vaginală). Acest lucru sugerează
faptul că pacientul se află sub tratament cu antibiotic sistemic sau local (ovule, antiseptice
orofaringiene).
Semnificaţia clinică a unor izolate poate fi stabilită încă din primocultură, în cazul izolatelor din
prelevate necontaminate (lichide de puncţie) sau bacilii Gram-negativi izolaţi dincolo de un anumit
prag în urocultura cantitativă .
4
În cazul culturilor monobacteriene izolate din prelevate normal sterile (hemocultură, lichide de puncţie)
se trece direct la identificare şi antibiogramă. Din culturile pluribacteriene sunt repicate colonii, apoi
sunt identificate până la nivel de specie şi este testată sensibilitatea la antibiotice.
Selecţionarea acestora se face în funcţie de aspectul coloniei, natura prelevatului, diagnosticul clinic
şi rezultatele examenului microscopic colorat .
1

Bibliografie
1. Betty A.Forbes, Daniel F.Sahm, Alice S.Weissfeld. Role of Microscopy in the Diagnosis of
Infectious Diseases. Laboratory Cultivation and Isolation of Bacteria. In Bailey and Scott’s
Diagnostic Microbiology. Mosby, USA, 11 ed. 2002, 119-147.
2. Dumitru Buiuc. Microscopia optică în studiul practic al microbilo. Cultivarea şi studiul caracterelor
fiziologice ale bacteriilor. În Microbiologia Practică -Un ghid în studiul şi practica medicinii.

140