Page 137 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 5
AL LABORATOARELOR SYNEVO METODE DE LUCRU

5. Voiculescu C et al. “Principii generale ale citometriei de flux”. În Citometria de flux în medicina
clinică şi experimentală, Ed Acad Rom, Buc, 1996, 11-47.

5.8. Metoda utilizată pentru determinarea metalelor
în diverse produse patologice

Metoda de elecţie pentru determinarea unui număr mare de metale este spectrometria cu absorbţie
atomică.
Principiul de bază al măsurătorilor de absorbţie atomică este atenuarea radiaţiei de fundal specifică
unui anumit element datorită absorbţiei suferită de aceasta în proba atomizată. Raportul dintre radiaţia
iniţială şi cea atenuată oferă informaţii despre concentraţia elementului respectiv în proba analizată .
1
Probele de analizat trebuie să fie atomizate sau vaporizate, utilizându-se o flacără sau un cuptor cu
grafit. Cuptorul cu grafit este un sistem electrotermic de atomizare care produce temperaturi foarte
inalte, în jur de 3000ºC şi furnizează astfel energia necesară pentru a distruge legăturile chimice din
probă si a produce atomi liberi în stare bazală. Aceşti atomi absorb radiaţia luminoasă din spectrul UV
sau vizibil şi suferă o tranziţie spre nivele energetice mai înalte.
Concentraţia analitului este determinată din cantitatea de radiaţie absorbită, utilizându-se o curbă de
lucru obţinută în urma calibrării instrumentului cu standarde de concentraţie cunoscută . 2
Componentele principale ale unui AAS (spectrometru de absorbţie atomică) sunt:
1) sursă de radiaţie specifică anumitor elemente (lampă cu catod gol sau fără electrod)
2) compartimentul pentru probă, cu unitate atomizatoare (cuptor de grafit)
3) monocromator
4) fotodetector
5) computer pentru acţionarea echipamentului şi analiza datelor.
Sursa de radiaţie a AAS trebuie să conţină elementul care este măsurat în probă. Se folosesc lămpi
cu catod gol, construit din sau umplut cu elementul respectiv; sau lămpi fără electrod al căror cilindru
de sticlă conţine câteva miligrame din acest element.
Sursa de radiaţie (denumită şi radiator de fundal) emite energie radiantă (spectru de linii) specifică
unui anumit element, care traversează compartimentul probei. Aici radiaţia este atenuată datorită
absorbţiei de către proba atomizată.
Spectrul de emisie al radiatorului de fundal prezintă mai multe linii. Măsurarea absorbţiei cauzate de
probă, însă, trebuie să se facă folosind o singură linie de spectru. Aici intervine rolul monocromatorului,
care suprimă toate liniile de spectru cu excepţia uneia singure, astfel încât fotodetectorul să primească
numai radiaţia de o anumită lungime de undă.
Semnalele primite sunt amplificate, procesate pentru determinarea unei valori şi afişate pe ecranul
computerului sau, eventual, imprimate pe hârtie .
1

137