Page 138 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1
P. 138

5  METODE DE LUCRU                    GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




                                      Bibliografie
        1.  Ioan Namolasanu. Raport de cercetare. În Revista de Politica Stiintei şi Scientometrie. Numar
          special, 2005.
        2.  Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate.  2010. Ref Type: Catalog



                           5.9. Metode utilizate în microbiologie

       Frotiul
       Depistarea rapidă a microorganismelor şi studiul morfologiei necesare unui diagnostic microbiologic
       corect se realizează prin examen microscopic .
                                       1;5
       Examenul  microscopic poate fi proaspăt, între lamă şi lamela sau fixat şi colorat .
       Prin frotiu se înţelege material microbian (produs patologic sau cultură microbiană) etalat în strat
       subţire  pe  suprafaţa  unei  lame  de  microscop.  Pentru  efectuarea  unui  frotiu  se  folosesc  lame  de
       microscop curate şi degresate care se marchează la una din extremităţi cu numele pacientului şi
       materialul microbian ce urmează a fi etalat .
                                     2
       Pentru fiecare produs patologic obişnuit se efectuează 2 frotiuri (excepţie fac lichidele de puncţie din
       care se fac 4 frotiuri), unul se colorează Gram (pentru evidenţierea bacteriilor), iar al doilea Giemsa
       (pentru celularitate).
       Frotiul din produs patologic poartă denumirea de examen microscopic colorat şi are un rol deosebit în
       bacteriologia medicală. El ajută în:
       -   orientarea către un diagnostic rapid în caz de urgenţă medicală (ex.meningita bacteriană);
       -   orientarea microbiologului în respingerea unor produse patologice necorespunzătoare (ex.salivă,
          în loc de spută);
       -   corelarea dintre acesta şi cultură, ce permite trecerea de la diagnosticul prezumtiv la diagnosticul
          de certitudine .
                    3;5
       Aproape toate bacteriile cu importanţă clinică pot fi detectate la examenul microscopic colorat, excepţie
       făcând: acele bacterii care trăiesc aproape exclusiv intracelular e.g. Chlamydia, cele care se găsesc
       în peretele celular (ex.Mycoplasma şi Ureaplasma) şi cele care au dimensiuni insuficiente pentru a fi
       vizualizate la microscop (ex.spirochetele) .
                                    1
       Coloraţiile folosite în bacteriologie sunt :
                                     4
       • Coloraţiile simple - utilizează un singur colorant şi evidenţiază doar morfologia microbilor: dimensiune,
       formă, gruparea celulelor, prezenţa capsulei. Dintre coloraţiile simple, uzuală şi rapidă este coloraţia
       cu albastru de metilen care colorează în albastru toate elementele celulare: bacterii, leucocite, celule
       epiteliale .
             2
       •  Coloraţiile  diferenţiale  -  evidenţiază  în  afara  caracterelor  morfologice  şi  reacţiile  de  culoare  ale
       microbilor.
       Coloraţia Gram şi coloraţia Ziehl-Neelsen (Z.N.) sunt cele mai utilizate în bacteriologie.
       Comportarea  diferită  a  bacteriilor  în  coloraţia  Gram  ţine  de  diferenţele  structurale  ale  peretelui
       bacterian. Bacteriile Gram-pozitive apar colorate în violet, iar cele Gram-negative în roşu. Leucocitele
       şi celulele epiteliale apar cu citoplasma colorată în roz şi nucleul în roşu 2;3;5 .


         138
   133   134   135   136   137   138   139   140   141   142   143