Page 138 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

5 METODE DE LUCRU GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

Bibliografie
1. Ioan Namolasanu. Raport de cercetare. În Revista de Politica Stiintei şi Scientometrie. Numar
special, 2005.
2. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2010. Ref Type: Catalog

5.9. Metode utilizate în microbiologie

Frotiul
Depistarea rapidă a microorganismelor şi studiul morfologiei necesare unui diagnostic microbiologic
corect se realizează prin examen microscopic .
1;5
Examenul microscopic poate fi proaspăt, între lamă şi lamela sau fixat şi colorat .
Prin frotiu se înţelege material microbian (produs patologic sau cultură microbiană) etalat în strat
subţire pe suprafaţa unei lame de microscop. Pentru efectuarea unui frotiu se folosesc lame de
microscop curate şi degresate care se marchează la una din extremităţi cu numele pacientului şi
materialul microbian ce urmează a fi etalat .
2
Pentru fiecare produs patologic obişnuit se efectuează 2 frotiuri (excepţie fac lichidele de puncţie din
care se fac 4 frotiuri), unul se colorează Gram (pentru evidenţierea bacteriilor), iar al doilea Giemsa
(pentru celularitate).
Frotiul din produs patologic poartă denumirea de examen microscopic colorat şi are un rol deosebit în
bacteriologia medicală. El ajută în:
- orientarea către un diagnostic rapid în caz de urgenţă medicală (ex.meningita bacteriană);
- orientarea microbiologului în respingerea unor produse patologice necorespunzătoare (ex.salivă,
în loc de spută);
- corelarea dintre acesta şi cultură, ce permite trecerea de la diagnosticul prezumtiv la diagnosticul
de certitudine .
3;5
Aproape toate bacteriile cu importanţă clinică pot fi detectate la examenul microscopic colorat, excepţie
făcând: acele bacterii care trăiesc aproape exclusiv intracelular e.g. Chlamydia, cele care se găsesc
în peretele celular (ex.Mycoplasma şi Ureaplasma) şi cele care au dimensiuni insuficiente pentru a fi
vizualizate la microscop (ex.spirochetele) .
1
Coloraţiile folosite în bacteriologie sunt :
4
• Coloraţiile simple - utilizează un singur colorant şi evidenţiază doar morfologia microbilor: dimensiune,
formă, gruparea celulelor, prezenţa capsulei. Dintre coloraţiile simple, uzuală şi rapidă este coloraţia
cu albastru de metilen care colorează în albastru toate elementele celulare: bacterii, leucocite, celule
epiteliale .
2
• Coloraţiile diferenţiale - evidenţiază în afara caracterelor morfologice şi reacţiile de culoare ale
microbilor.
Coloraţia Gram şi coloraţia Ziehl-Neelsen (Z.N.) sunt cele mai utilizate în bacteriologie.
Comportarea diferită a bacteriilor în coloraţia Gram ţine de diferenţele structurale ale peretelui
bacterian. Bacteriile Gram-pozitive apar colorate în violet, iar cele Gram-negative în roşu. Leucocitele
şi celulele epiteliale apar cu citoplasma colorată în roz şi nucleul în roşu 2;3;5 .

138