Page 213 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1
P. 213

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                            7
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO               TESTE DE HEMATOLOGIE




        cu frotiurile de sânge şi/sau frotiuri cu grunji striviţi (se dispune pe o lamă de sticlă o porţiune din
        materialul medular care conţine grunji, iar deasupra lui se aşează o altă lamă/lamelă cu care acesta
        este tras spre capătul lamei), acestea din urmă fiind preferate pentru examenul citologic al măduvei
        osoase, permiţând totodată şi o apreciere semicantitativă a celularităţii medulare 1;3;5 . Se recomandă
        efectuarea a minim cinci frotiuri de măduvă. Frotiurile se usucă în aer 30 minute; pentru examinarea
        morfologică a elementelor celulare şi numărarea acestora se colorează May-Grunwald-Giemsa; o
        parte din lame sunt păstrate necolorate pentru posibile coloraţii speciale .
                                                           5
        Stabilitate probă - frotiurile fixate în metanol sunt stabile necolorate cel puţin 1 an fără scăderea
        calităţii .
             5
        Metodă - examinare microscopică iniţial la putere mică (obiectivul de 10x/20x) pentru aprecierea
        calităţii frotiului (prezenţa de grunji, calitatea coloraţiei, prezenţa de artefacte), celularităţii şi prezenţei
        megakariocitelor; de asemenea celulele tumorale şi granuloamele pot fi observate prin scanarea
        frotiului la putere mică . La examinarea cu obiectivul de putere mică frotiul medular cu grunji striviţi
                        3;5
        colorat are o zonă centrală de culoare închisă reprezentată de grunjul medular, care conţine celule
        stromale, adipocite, granulocite şi multe celule distruse (nuclei liberi) şi suprapuse, o zonă periferică
        ce conţine celule medulare diluate cu sânge (ca şi frotiurile subţiri efectuate prin întindere) şi unde pot
        fi examinate detaliile morfologice ale celulelor izolate şi o zonă intermediară cu celularitate bogată,
        săracă în celule sanguine şi celule adipoase şi în care celulele medulare apar izolate sau grupate în
        insule/cuiburi şi păstrează într-o oarecare măsură relaţiile arhitecturale din măduvă; aceasta este zona
        care permite cel mai bine aprecierea semicantitativă a celularităţii medulare şi evaluarea morfologică
        optimă . Megakariocitele se găsesc de obicei la limita dintre zona centrală şi zona intemediară . Apoi
             5
                                                                          3;5
        frotiul se examinează cu obiectivul de 100x cu imersie; trebuie evaluate minim 500 celule nucleate
        intacte, excluzându-se nucleii liberi . Numărătoarea se efectuează într-o arie unde sunt prezenţi
                                  3;4
        puţini nuclei liberi, celulele nu se suprapun, nu sunt grupate sau distorsionate. Aceasta este de obicei
        situată în zona celulelor dispersate adiacentă zonei centrale. De notat că grunjii pot fi absenţi în
        măduvele pediatrice şi măduva va apărea ca o dispersie uniformă de celule . 3
        Valori de referinţă - valorile de referinţă pentru procentele diferitelor tipuri celulare medulare diferă
        mult între laboratoare şi sunt utile doar orientativ pentru ceea ce se aşteaptă într-o măduvă normală.
        Un exemplu cu intervalele de referinţă pentru numărătoarea celulelor medulare este prezentat în
        anexa 7.1.2 .
                 3
        Semnificaţie clinică
        Frotiul medular este evaluat conform următoarelor criterii:
        I.  Celularitate:  se  apreciază  cel  mai  bine  la  nivelul  zonei  intermediare  şi  se  descriu  următoarele
        aspecte: 1) măduvă normocelulară; 2) măduvă hipercelulară (cu număr mare de grunji şi celularitate
        densă; măduva poate fi hipercelulară prin implicarea celulelor non-hematopoietice, iar hematopoieza
        să fie de fapt redusă) şi 3) măduvă hipocelulară (cu grunji rari/absenţi) . Măduvele real hipocelulare
                                                           5
        reprezintă o condiţie rară (hipoplazia/aplazia medulară). Astfel o măduvă hipocelulară se poate datora
        unor  defecte  de  tehnică  (aspirarea  de  sânge  din  sinusurile  medulare),  depinde  de  cantitatea  de
        măduvă extrasă (cu cât se aspiră o cantitate mai mare de măduvă contaminarea cu sânge este mai
        mare) sau poate apărea în cazul în care măduva este compactă şi celulele nu se desprind la aspiraţie
        (unele leucemii acute) sau în prezenţa mielofibrozei care împiedică aspirarea celulelor (metaplazie
        mieloidă cu mielofibroză, mielofibroză secundară, hairy cell leukemia). Presupunerea unei reduceri
        reale a celularităţii medulare se bazează pe detecţia neechivocă a unor piese medulare asociate cu

                                                                           213
   208   209   210   211   212   213   214   215   216   217   218