Page 214 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

7 TESTE DE HEMATOLOGIE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

grăsime şi celule stromale. Pacienţii vârstnici pot prezenta arii crescute de grăsime . Specimenele
1
contaminate cu sânge conţin multe eritrocite mature şi puţine elemente nucleate. Informaţiile cele
mai valoroase asupra celularităţii medulare sunt obţinute pe baza examenului histologic al biopsiei
osteomedulare în care raportul între spaţiile grase şi ţesutul hematopoietic este de 1-2/1 la adultul
normal, iar o măduvă real hipocelulară este considerată când apare o reducere a celularităţii <25% . 5
II. Eritropoieză: Cel mai puţin matur precursor eritroid care poate fi identificat în măduvă este
proeritroblastul (pronormoblastul), iar următoarele stadii de maturaţie sunt reprezentate de eritroblastul
(normoblastul) bazofil, eritroblastul (normoblastul) policromatofil şi eritroblastul (normoblastul)
ortocromatofil. Seria roşie este apreciată din punct de vedere cantitativ şi calitativ.
Raportul granulo-eritroblastic (G/E) reprezintă raportul între granulocitele neutrofile + precursorii lor
şi precursorii eritroizi şi este de 2-4/1 la adultul normal, iar scăderea acestui raport se întâlneşte în
hiperplazia eritroidă (număr crescut de precursori eritroizi medulari) care însoţeşte diferite tipuri de
anemii (anemie feriprivă, anemie megaloblastică, anemie sideroblastică, talasemie). Raportul este
marcat scăzut/inversat în anemiile regenerative (posthemoragică/hemolitică). Creşterea raportului
G/E indică fie hiperplazia seriei granulocitare, fie eritroblastopenie . 5
Predominanţa formelor policromatofile (~50%) şi ortocromatofile (>30%) indică o maturaţie normală
a seriei roşii. Creşterea formelor bazofile (>20%) indică deficit de hemoglobinizare (anemia feriprivă)
sau apare în anemiile megaloblastice severe .
4,5
Anomalii ale seriei eritroblastice:
▪ Eritropoieza megaloblastică, care apare în deficitul de vitamina B12 sau acid folic, se
caracterizează prin creşterea dimensiunii celulelor, cu creşterea raportului citoplasmă/
nucleu (citoplasma mai abundentă) şi asincronism/disociere nucleo-citoplasmatică, cu
nucleul având un aspect imatur (heterocromatină redusă şi paracromatină crescută) în
comparaţie cu aspectul citoplasmei. Modificările megaloblastice sunt mai evidente în stadiile
de eritroblast policromatofil şi eritroblast ortocromatofil timpuriu. De asemenea sunt prezente
punctaţii bazofile mari şi corpi Howell-Jolly în citoplasma eritroblastilor mai maturi, anomalii
nucleare, iar celulele în mitoză prezintă cromozomi mai lungi şi mai înguşti decât în mod
normal. Modificările megaloblastice afectează şi seria granulocitară, cu creşterea formelor
imature, prezenţa de metamielocite şi nesegmentate gigante, segmentare prematură a
nesegmentatelor, metamielocitelor şi chiar mielocitelor, hipersegmentarea granulocitelor
mature. Pot fi prezente megakariocite anormale, cu forme mature de dimensiuni crescute,
cu număr mai mare de lobi nucleari distinct separaţi, precum şi prezenţa de forme mature
mici, mono-/binucleate .
4
▪ Modificări megaloblastoide (pseudo-megaloblastice) ale precursorilor eritroizi apar
secundar unor cauze de obicei maligne: eritroleucemie şi orice altă formă de leucemie
acută netratată/tratată, pre-leucemie, anemie refractară, hemoliză acută, chimioterapie
(6-mercaptopurină, citozin arabinozidă etc.), medicamente imunosupresoare. Precursorii
eritroizi megaloblastoizi prezintă modificări intermediare între modificările megaloblastice
şi precursorii eritroizi normali, iar precursorii mieloizi nu prezintă de obicei modificările
din condiţiile megaloblastice primare. Alte anomalii prezente în condiţiile megaloblastice
şi megaloblastoide în afara asincronismului nucleo-citoplasmatic includ: multilobulaţia
nucleară (nuclei foldaţi, în formă de “frunză de trifoi” cu 3 sau 4 lobi) şi multinuclearitatea

214