Page 275 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 7
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE HEMATOLOGIE

Deficitul de factor II poate fi constituţional (congenital) sau dobândit; la rîndul său deficitul congenital
poate fi cantitativ (tip1 - hipoprotrombinemie) sau calitativ (tip 2 – disprotrombinemie). Genele
implicate sunt situate pe o pereche de cromozomi somatici. Transmiterea defectului se face autozomal
recesiv, fiind înregistrate multiple variante genetice (mutaţii pe situsuri diferite). Heterozigoţii sunt de
obicei asimptomatici; la homozigoţi boala debutează în copilărie cu hemoragii cutaneo-mucoase şi
hemoragii profunde de severitate variabilă. Manifestările clinice survin atunci cînd activitatea factorului
II este de 4-7%. Tratamentul manifestărilor hemoragice constă în administrarea de plasmă şi complex
protrombinic activat .
2;7
Deficitul ereditar de protrombină este o afecţiune foarte rară, fiind raportate în literatură aproximativ
100 cazuri.
Hipoprotrombinemia izolată dobândită este rară, în schimb cea asociată cu deficienţa altor factori
din complexul protrombinic (VII, IX, X) este mult mai frecventă. Aceasta se datorează deficitului de
vitamină K şi poate surveni în următoarele situaţii:
- aport scăzut de vitamină K: carenţă alimentară;
- deficit de sinteză intestinală (distrugerea florei bacteriene intestinale sub tratament antibiotic);
- absorbţie intestinală scăzută: tranzit intestinal accelerat, sindroame de malabsorbţie (ex: boala
celiacă), obstrucţie biliară, obstacol în circulaţia portă;
- deficit de utilizare a vitaminei K: insuficienţă hepatică gravă, supradozare de anticoagulante
orale 2;3;5 .
În cazul deficitului de protrombină testele de hemostază prezintă următoarele modificări: timpul de
tromboplastină parţială activat (APTT) şi timpul Quick sunt alungite, în timp ce timpul de trombină
este normal.
Testul efectuat în laboratorul nostru măsoară activitatea factorului II pe baza căreia pot fi identificate
atât deficitul cantitativ cât şi cel calitativ de protrombină .
1;6
Recomandări privind efectuarea testului - manifestări hemoragice severe: echimoze întinse,
hematurii, epistaxis, gingivoragii, hemoragii digestive, hematoame profunde, hemartroze, menoragii,
metroragii; prelungirea timpului Quick fără o motivaţie terapeutică sau clinică .
6
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) .
4
Specimen recoltat - sânge venos . 4
Recipient de recoltare - vacutainer cu citrat de Na 0.105M (raport citrat de sodiu - sânge=1/9).
Presiunea realizată de garou trebuie să fie între valoarea presiunii sistolice şi cea a presiunii diastolice
şi nu trebuie să depăşească 1 minut. Dacă puncţia venoasă a eşuat, o nouă tentativă pe aceeaşi venă
nu se poate face decât după 10 minute .
4
Cantitate recoltată - cât permite vacuumul; pentru a preveni coagularea parţială a probei se va
asigura amestecul corect al sângelui cu anticoagulantul, prin mişcări de inversiune a tubului .
4
Prelucrare necesară după recoltare - proba va fi centrifugată 15 minute la 2500g, urmată imediat de
separarea plasmei şi congelarea acesteia; probele recoltate în afara laboratorului vor fi transportate în
recipientul destinat probelor congelate .
3
Cauze de respingere a probei - vacutainer care nu este plin; probă de sînge hemolizată sau
coagulată; plasmă care nu a ajuns congelată la laborator .
4
Stabilitate probă - plasma separată este stabilă 4 ore la temperatura camerei; 3 săptămâni la - 20ºC;
> 1 an la – 70ºC .
4
275