Page 321 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 8
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOCHIMIE

8.1.3 Acizi biliari în ser
Informaţii generale
Acizii biliari primari - acidul colic şi chenodezoxicolic - se formează în ficat prin conjugarea colesterolului
cu glicină şi taurină. Aceştia sunt depozitaţi şi concentraţi în vezica biliară, apoi secretaţi în lumenul
intestinal, având rol în emulsionarea grăsimilor alimentare, facilitând astfel acţiunea lipazei pancreatice
asupra trigliceridelor şi absorbţia acizilor graşi. Acizii biliari secundari, cuprinzând dezoxicolatul şi
litocolatul, sunt formaţi în colon ca metaboliţi bacterieni ai acizilor biliari primari. Acidul ursodezoxicolic
(UDCA), un izomer al chenodezoxicolatului (CDCA) precum şi o varietate de acizi biliari „aberanţi” se
găsesc în cantitate redusă la persoanele sănătoase, dar sunt produşi în cantităţi crescute la pacienţii
cu sindroame colestatice cronice.
În bila normală raportul dintre acizii conjugaţii cu glicină şi cei cu taurină este 3:1, în timp ce la pacienţii
cu colestază se întâlneşte creşterea concentraţiei acizilor biliari sulfataţi sau glucuronoconjungaţi.
În timpul procesului de absorbţie aproximativ 90% din acizii biliari conjugaţi şi neconjugaţi sunt
reabsorbiţi prin difuziune pasivă de-a lungul întregului intestin. Aceştia reintră în circulaţia sanguină
portală şi sunt rapid captaţi de hepatocite, reconjugaţi şi secretaţi din nou în bilă. Acizii biliari reajunşi
în ficat suprimă sinteza hepatică de novo, prin inhibarea enzimei reglatoare 7α-hidroxilaza. Restul
acizilor biliari este excretat în materiile fecale; în condiţii normale producţia hepatică compensează
pierderile prin scaun, lucru ce nu se întâmplă în cazul reducerii marcate a absorbţiei intestinale. Se
formează în acest fel un circuit hepato-entero-hepatic în care acizii biliari sunt recirculaţi de aproximativ
5-10 ori pe zi.
Nivelele acizilor biliari pot fi modificate chiar şi atunci când alte teste ale funcţiei hepatice sunt normale
şi deci pot servi ca un indicator sensibil şi specific de boală hepatică 2;3;4 .
Recomandări pentru determinarea acizilor biliari - evaluarea ciclului hepato-entero-hepatic (sistem
biliar, intestin, circulaţia portală şi hepatocite) .
2
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) .
1
Specimen recoltat - sânge venos . 1
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant, cu/fără gel separator . 1
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare; se lucrează serul proaspăt;
dacă acest lucru nu este posibil, serul se păstrează la 2-8°C sau la -20°C .
1
Volum probă - 1 mL ser .
1
Cauze de respingere a probei - specimen intens hemolizat . 1
Stabilitate probă - serul separat este stabil 7 zile la 2-8°C; timp îndelungat la -20°C sau la -70°C. Acizii
biliari sunt instabili atunci când sunt supuşi la variaţii de temperatură şi, prin urmare, nu decongelaţi/
recongelaţi .
1;3
Metodă - fotometrică .
1
Valori de referinţă - <8 μmol/L .
1
Interpretarea rezultatelor
Eficienţa clearance-ului hepatic determină un nivel plasmatic scăzut la persoanele normale. O creştere
rapidă a concentraţiei serice a acizilor biliari este un indicator sensibil al afecţiunilor hepatice caracterizate
prin modificări ale clearance-ului. Postprandial concentraţiile serice de acizi biliari cresc doar uşor la
persoanele normale, spre deosebire de pacienţii cu afecţiuni hepatice diverse (ciroza hepatită, colestază,

321