Page 324 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

8 TESTE DE BIOCHIMIE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

Creşteri
• creşterile cele mai mari ale valorilor ALT (de 20 – 100 ori valoarea normală) au fost decelate în cazul
hepatitelor acute virale şi toxice (medicamente: tetraclorură de carbon, acetaminofen) ; valori peste 500
3
U/L sugerează acest diagnostic ; în cazul hepatitelor acute cu virus A, creşterea ALT precede cu două
3
săptămâni instalarea icterului, normalizarea valorilor ALT se produce după circa 3 săptămâni; în cazul
hepatitelor virale cu virus B sau C, valoarea ALT prezintă creşteri şi scăderi imprevizibile, revenind la valori
aproape normale ; în hepatita cronică persistentă valorile transaminazelor apar intermitent crescute; în
3
hepatita cronică activă apar creşteri ale ALT, dar nu la nivelul celor din hepatita acută;
• în icterele obstructive creşterile pot fi mici şi tardive; creşterea rapidă şi marcată (>600 U/l) urmată de o
scădere abruptă în decurs de 12-72 ore este considerată caracteristică pentru obstrucţia acută a ductelor
bilare ;
3
• în metastazele hepatice se observă uneori creşteri moderate, iar în hepatomul primar nu se produc
modificări remarcabile;
• în steatoza hepatică - creşteri de 2-3 ori normalul;
• în ciroza hepatică valorile ALT sunt normale sau uşor crescute (de 1-5 ori normalul) ;
3
• creşteri moderate se observă şi în hepatite alcoolice(<150 U/l), stare de şoc, arsuri severe, mononucleoză
infecţioasă, leucemie limfoblastică acută (copii) , infarct miocardic, insuficienţă cardiacă, eclampsie,
5
hepatotoxice, pancreatită acută . 1
Scăderi
• infecţii urinare; • neoplazii; • deficit de piridoxal fosfat (malnutriţie, consum de alcool).
În general nivelurile ALT şi AST au o evoluţie paralelă. Fac excepţie hepatitele alcoolice unde raportul
AST/ALT (De Ritis) poate fi mai mare decât 2 ca urmare a reducerii conţinutului hepatic de ALT
(prin deficit de piridoxal fosfat) şi, ocazional, raportul AST/ALT poate creşte la pacientele cu infiltrare
grasă a ficatului în sarcină. O creştere mai mare a AST decât a ALT apare şi în ciroza hepatică şi
metastazele hepatice, iar la pacienţii cu ciroză hepatică un raport AST/ALT >=3 sugerează ciroza
biliară primitivă .
3
Valori critice - sindromul alcool-acetaminofen: valori >9000 U/l (nivelele extreme pot distinge acest
sindrom de hepatita virală sau alcoolică) .
1
Limite şi interferenţe
! Valorile normale ale ALT nu exclud întotdeauna o afecţiune hepatică . 3
ALT este mai puţin sensibil decât AST în boala hepatică indusă de alcool . 1
• Condiţii fiziologice - în sarcină pot apărea valori scăzute.
• Condiţii patologice - creşteri ALT pot fi întâlnite la pacienţii cu traumatisme musculare, rabdomioliză,
polimiozită şi dermatomiozită, dar în aceste cazuri apar şi niveluri crescute de creatinkinază care
orientează spre o afecţiune musculară. Injecţiile intramusculare pot provoca o creştere uşoară a ALT.
Niveluri crescute de ALT mai pot apărea la pacienţii obezi .
5
• Medicamente
Creşteri : medicamente care produc colestază : acid aminosalicilic, amitriptilină, steroizi anabolizanţi,
androgeni, azatioprină, benzodiazepine, carbamazepin, carbazonă, clorotiazidă, clorpropamidă, acid
clavulanic, dapsone.
Medicamente care produc o afectare hepatocelulară: acetaminofen, alopurinol, acid aminosalicilic,
amiodaronă, amitriptilină, steroizi anabolizanţi, androgeni, asparaginază, aspirină, azatioprină,
carbamazepin, chenodiol, clorambucil, cloramfenicol, clorpropamidă, cimetidină, ciclosporine,
danazol, dantrolen, dapsone, diclofenac, dicumarol (rar), disulfiram, eritromicină, estrogeni,

324