Page 477 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 8
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOCHIMIE

8.1.66 Urină: sediment

Informaţii generale
Examenul microscopic se face pe sedimentul urinei proaspete, la cel mult 4 ore de la emisie . Se agită
3
proba şi apoi se centrifughează 10-15 mL urină la 2000 rpm timp de 5 min . Dacă volumul probei este
6
prea mic pentru a fi centrifugată, se examinează direct la microscop, dar se consemnează în raportul
final de analize că rezultatul se referă la urina necentrifugată . Se elimină supernatantul, lăsându-se
6
~1 mL, iar sedimentul se resuspendă şi se examinează la microscop între lamă şi lamelă . Cei mai
1;4

mulţi autori recomandă ca examinarea celulelor (leucocite, hematii, celule epiteliale) să se facă cu
obiectivul de 40x pentru evidenţierea detaliilor morfologice, iar examinarea diferitelor tipuri de cilindri,
precum şi a elementelor prezente doar în puţine câmpuri să se facă cu obiectivul de 20x (sau chiar
cu obiective de putere mai mică) pentru a observa mai bine ansamblul de sediment . Numărarea
6;7
structurilor din urină se face pe 10–15 câmpuri; pentru raportarea cilindrilor, celulelor epiteliale,
leucocitelor, hematiilor se folosesc următoarele modalităţi de exprimare a rezultatelor: „rare”, „relativ
frecvente”, „frecvente”, „foarte frecvente”. În cazul cristalelor se raportează doar prezenţa lor sau
prezenţa abundentă.
Alături de examenul microscopic, în unele laboratoare este disponibilă şi o metodă automată, bazată
pe principiul citometriei în flux cu fluorescenţă care permite detecţia cantitativă a următoarelor particule
din urina necentrifugată: leucocite, hematii, celule epiteliale scuamoase, cilindrii şi bacterii. Analizorul
poate afişa şi parametrii de „cercetare”: cristale, celule rotunde mici (în care sunt incluse atât celulele
epiteliale de tranziţie cât şi cele tubulare renale), celule similare levurilor, cilindrii patologici, mucus
şi spermatozoizi; în aceste situaţii însă analizorul va da mesaje de avertizare, iar probele vor fi re-
examinate prin tehnica microscopică convenţională .
4
Eritrocitele au formă de disc biconcav, nu conţin nucleu, sunt perfect conturate şi se găsesc în număr
foarte redus în urina normală. În urinile acide sau hipertone hematiile se pot contracta devenind
piriforme sau crenelate, simulând granulaţii, iar în urinile alcaline sau hipotone (diluate) se pot umfla
devenind rotunde şi se pot liza .
5;6
Hematiile din urină pot proveni din orice parte a tractului urinar, de la glomerul până la meatul urinar,
iar la femei pot fi rezultatul contaminării menstruale.
Este foarte important să se menţioneze prezenţa eritrocitelor dismorfice (deformate); un procent >30%
indică originea glomerulară a hematuriei .
2
Leucocitele au aspectul unor globule sferice granulate, de mărimi diferite, mai mari decât eritrocitele;
pot apărea izolate sau grupate; sunt în principal neutrofile şi pot fi recunoscute după granulaţiile
caracteristice şi nucleul lobulat. În urina normală este prezent un număr mic de leucocite. Leucocitele
se micşorează în urina hipertonă; se umflă şi se lizează în urina alcalină sau hipotonă (în urina alcalină
sau hipotonă leucocitele scad cu 50% în decurs de o oră, la temperatura camerei) . La femei pot fi
6
întâlnite până la 40% rezultate fals-pozitive, ca urmare a contaminării vaginale . Un număr crescut
2
de leucocite sugerează un proces inflamator la nivelul tractului urinar sau în zonele adiacente. Când
numărul lor este foarte mult crescut şi prezintă un aspect degradat (piurie) sau apar grupate este
suspectată o infecţie acută a căilor urinare. Uneori, piuria se întâlneşte şi în afecţiuni acute non-
renale, ca apendicita sau pancreatita. Poate apărea de asemenea şi în condiţii non-infecţioase cum
ar fi glomerulonefrita (ex. în LES), acidoza tubulară renală, stările de deshidratare, stresul şi leziunile

477