Page 565 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 1
P. 565

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                            8
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO                 TESTE DE BIOCHIMIE




        8.7 VITAMINE ŞI OLIGOELEMENTE

                                  8.7.1 Vitamina A (retinol)

        Informaţii generale
        Vitamina A este o vitamină liposolubilă obţinută din două clase de compuşi:
            -   vitamina A naturală preformată: retinolul şi compuşii săi;
            -   precursorii de vitamină A (provitamina A):  beta carotenul şi compuşii înrudiţi .
                                                                     3
        Sursele alimentare de vitamina A sunt reprezentate de:
            -   ficat (în concentraţie mare în cel de peşte şi de urs polar), lactate, gălbenuş de ou - pentru
                retinol,
            -   fructe şi legume verzi, galbene, portocalii (brocoli, pepene galben, cartofi, morcovi, roşii,
                spanac) - pentru beta caroten.
        Retinolul  este  indispensabil  văzului  (mai  ales  vederii  crepusculare);  de  asemenea  este  necesar
        pentru creşterea şi diferenţierea ţesuturilor, creşterea osoasă, procesul de reproducere, dezvoltarea
        embrionară, sinteza glicoproteinelor, prevenirea cancerului şi afecţiunilor cardiovasculare. Împreună
        cu anumiţi carotenoizi, vitamina A creşte imunitatea scăzând riscul infecţiilor .
                                                              1;3
        Doza zilnică recomandată este de 800 μg la femei, copii peste 10 ani şi vârstnici; 1000 μg la bărbaţi,
        adolescenţi, şi gravide; 1300 μg în perioada de lactaţie.
        Deficitul de vitamina A apare într-o dietă săracă în produse lactate şi vegetale sau în sindroame
        de malabsorbţie . Acesta reprezintă principala cauză de orbire datorată distrugerii corneei în ţările
                    3
        subdezvoltate din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est. Printre manifestările carenţei de vitamina
        A se numără modificări degenerative ale ochilor (xeroftalmie) şi pielii (descuamări). Pot fi afectate de
        asemenea epiteliile traheale, bronşice, ale tractului urinar, ductelor pancreatice, uterului şi glandelor
        salivare; se poate înregistra şi o scădere a imunităţii. Primul semn al deficitului de vitamina A este
        hemeralopia (pierderea acuităţii vizuale în lumina slabă).
        Excesul de vitamină A poate fi toxic la persoanele tratate timp indelungat cu suplimente alimentare
        ce conţin vitamina A. Manifestările intoxicaţiei cu vitamina A sunt diverse: piele uscată, glosită, vomă,
        alopecie,  hipercalcemie,  demineralizări  osoase,  adenopatii,  hiperlipidemie,  amenoree,  creşterea
        tensiunii intracraniene cu edem papilar (manifestări de pseudotumor cerebri), fibroză hepatică cu
        hipertensiune portală. Femeile însărcinate care iau vitamina A în exces pot avea un făt cu malformaţii
        congenitale  (craniofaciale,  cardiace)  sau  pot  suferi  un  avort  spontan.  Doze  crescute  de  derivaţi
        sintetici ai retinolului sunt teratogene. Carotenul în exces poate determina o colorare portocalie a pielii
        ce poate fi confundată cu icterul. Toate manifestările intoxicaţiei cu vitamină A sunt reversibile după
        încetarea aportului excesiv 1;3;4 .
        Recomandari  pentru  determinarea  vitaminei  A  -  suspiciune  clinică  de  deficit  sau  exces;
        monitorizarea tratamentului cu vitamina A .
                                      1
        Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) minimum 8 ore; se va evita consumul de alimente ce conţin
        vitamina A cu 48 ore înaintea recoltării pentru pacienţii peste 6 luni şi cu 24 ore înaintea recoltării


                                                                           565
   560   561   562   563   564   565   566   567   568   569   570