Page 42 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 2

9 MARKERI ENDOCRINI GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

9.3.10 Inhibina B
Informaţii generale şi recomandări
Inhibinele sunt hormoni polipeptidici heterodimerici care suprimă selectiv secreţia hipofizară de
hormon foliculo-stimulant (FSH) şi exercită acţiuni paracrine locale asupra gonadelor. Formele finale
ale moleculelor de inhibine au o greutate moleculară de aproximativ 32-36 kD şi sunt alcătuite din 2
lanţuri distincte α şi β unite prin punţi disulfidice.
Inhibina B este produsă de celulele Sertoli testiculare la bărbaţi şi de către celulele granuloasei
foliculului ovarian la femei. Principala funcţie a acestui hormon constă în reglarea gametogenezei
printr-un mecanism de feed-back negativ exercitat asupra producţiei de FSH. Numeroase studii
atestă utilitatea determinării de inhibină B ca marker endocrin pentru monitorizarea funcţiei gonadale
la ambele sexe .
3
La fetiţe, nivelul de inhibină B creşte odată cu progresia pubertăţii, determinarea sa fiind utilă în
stabilirea maturităţii gonadale precum şi în diagnosticul pubertăţii precoce. După atingerea vârstei
reproductive, concentraţiile de inhibină B variază în raport cu fazele ciclului menstrual. Nivelele sunt
maxime la mijlocul fazei foliculare cu un vărf în momentul ovulaţiei, după care se reduc la valorile
bazale în cursul fazei luteale. În perioada postmenopauză concentraţiile de inhibină B diminuă la <5
ng/L .
4
Inhibina B poate fi determinată împreună cu FSH şi LH pentru a evalua funcţia ovariană. Deoarece
este produsă de ţesutul gonadal se consideră a fi un marker mai direct al activităţii gonadale decât
hormonii hipofizari .
1
Fertilitatea feminină se reduce odata cu înaintarea în vârstă ca urmare a reducerii numărului de foliculi
ovarieni (rezerva ovariană). Deoarece inhibina B este un produs direct al foliculilor mici în dezvoltare,
constituie un indicator important al rezervei ovariene. Această evaluare este esenţială în aplicarea
tehnicilor de reproducere asistată, pentru a estima şansele recuperării cu succes a ovocitelor. Studiile
efectuate au demonstrat că nivelurile de inhibină B din faza foliculară a ciclului menstrual indică numărul
de ovocite care vor fi recuperate după tratamentele de stimulare hormonală. O valoare crescută a
inhibinei B este asociată cu o rezervă ovariană mai bună şi cu un număr mai mare de foliculi (respectiv
ovocite) dezvoltaţi ca răspuns la stimularea hormonală 1;2;4 . Mai mult, Seifer şi colaboratorii săi au
comunicat că valorile foliculare de inhibină B <45 ng/L la femeile supuse fertilizării in vitro se asociază
cu o rată de obţinerii a sarcinii de 7% şi o rată de avort de 33% în comparaţie cu o rată a sarcinii de
26% şi o rată de avort de 3% la femeile cu niveluri de inhibină în ziua 3 a ciclului menstrual > 45 pg/
mL . Femeile cu niveluri foarte reduse de inhibină B (<20 ng/L) prezintă cel mai adesea un răspuns
1
ovarian foarte slab, astfel că acestea trebuie sa fie consiliate pentru a opta către donarea de ovocite
sau adopţie .
2
Pe de altă parte, în cursul fertilizării in vitro este important să se aleagă nivelul corect de stimulare
ovariană. Stimularea insuficientă poate conduce la un răspuns slab iar stimularea excesivă la
sindromul de hiperstimulare ovariană. Nivelurile de inhibină B pot depista sindromul de hiperstimulare
ovariană şi pot fi utile în controlarea acestei condiţii periculoase .
1
În tumorile granuloasei se înregistrează valori foarte crescute ale inhibinei B, fiind un test util atât
pentru diagnostic cât şi pentru detectarea recurenţelor tumorale.
La copiii mici de sex masculin nivelurile de inhibină B sunt relativ crescute, după care diminuă treptat
la grupa de vârstă 6-10 ani. În perioada copilăriei, concentraţiile serice bazale de inhibină B constituie

42