Page 323 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 18
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ

18.3.2 Chlamydia (Chlamydophila) pneumoniae - ADN
Informaţii generale
Chlamydia este un parazit procariot obligatoriu intracelular, de dimensiuni mici (0.2-1µm), ce prezintă
atât caracteristici de bacterie (sintetizează ARN şi ADN, au perete şi membrană celulară asemănătoare
bacteriilor Gram negative, este sensibil la antibiotice de tipul ciclinelor), cât şi de virus (se multiplică
doar în celulele vii eucariote, nu–şi poate sintetiza ATP-ul, acesta fiind furnizat de celulele gazdă).
Diferă însă de toate microorganismele prin ciclul particular de creştere, caracterizat prin 2 forme
distincte:
• corpusculul elementar (CE), adaptat existenţei extracelulare;
• corpusculul reticulat (CR), adaptat mediului intracelular (intracitoplasmatic).
Corpusculii elementari sunt foarte infecţioşi şi o dată pătrunşi în organism, se ataşează de membrana
celulară, fiind endocitaţi. Intracelular endosomul nu fuzioneză cu lizozomii, aşa cum se întâmplă
în mod obişnuit cu orice material internalizat, Chlamydia rămânând în vezicula fagocitată pe toată
perioada ciclului de viaţă. La scurt timp de la pătrunderea în celulă, CE se transformă în CR, care
au dimensiuni mai mari, nu pot infecta alte celule şi se divid binar în interiorul vacuolelor (“incluziile
chlamydiene intracitoplasmatice”). După aproximativ 36 ore CR se reorganizează în CE, astfel încât
după 48-72 ore întreaga citoplasmă a celulei poate fi înlocuită de incluzii care conţin sute/mii de CE.
Cu toate că citoplasma celulei este ocupată aproape în întregime de CE, funcţia celulară este afectată
minim. Eliberarea corpusculilor elementari se poate produce prin exocitoza incluziilor sau prin liza
celulelor gazdă. CE sunt în măsură de a infecta noi celule, fie în cadrul aceluiaşi organism, fie într-o
gazdă nouă. Astfel ciclul de viaţă al C. pneumoniae este împărţit între corpusculii elementari, care sunt
capabili să infecteze gazde noi, dar nu se pot reproduce şi corpusculii reticulaţi care se reproduce, dar
nu sunt în măsură să provoace o infecţie nouă.
Clasificări recente împart Chlamydiile în 4 familii, dintre care cea mai importantă în patologia umană
este fam. Chlamydiaceae, care conţine două genuri:
• genul Chlamydia – cel mai important reprezentant fiind C. trachomatis;
• genul Chlamydophila – C. pneumoniae, C. psittaci, C. pecorum, C. abortus etc.
Pneumonia şi bronşita sunt cele mai frecvente boli asociate cu C.pneumoniae. Într-o serie de studii
clinice 10% din cazurile de pneumonie şi aproximativ 5% din cele de bronşită şi sinuzită la adulţi au
fost atribuite microorganismului.
Simptomele infecţiei cu C. pneumoniae sunt imposibil de distins de alte cauze de pneumonie şi
acestea includ congestie nazală, tuse, febră, precum şi dispnee. Cele mai multe cazuri de pneumonie
sunt relativ uşoare şi nu necesită spitalizare. Cu toate acestea, chiar şi în cazurile uşoare, recuperarea
completă este lentă, în ciuda antibioticoterapiei adecvate, iar tusea şi starea de rău pot persista timp
de mai multe săptămâni după debutul bolii.
Mai multe boli cronice au fost, de asemenea asociate cu infecţia cu C. pneumoniae. Pacienţii
care au avut în antecedente infecţii respiratorii cu C. pneumoniae au probabilitate mai mare de a
dezvolta bronşite astmatiforme, sugerându-se că aceste microorganisme pot fi un factor important în
dezvoltarea astmului bronşic sau exacerbărilor astmului bronşic .
1;3
Tehnicile de cultură pentru izolarea microorganismului sunt laborioase şi consumatoare de timp;

323