Page 332 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

18 TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

Bennett’s Principles and Practice of INFECTIOUS DISEASES, Seventh Edition, 2009, 2337-
2342.
4. Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
5. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog: Enterovirus, Molecular Detection, PCR,
Spinal Fluid. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.

18.3.6 ADN viral hepatita B (cantitativ)

Informaţii generale şi recomandări
Deşi sunt disponibile vaccinuri eficiente, infecţia cu virusul hepatitei B continuă să rămână o problemă
gravă de sănătate publică. Peste 2 miliarde de persoane din întreaga lume prezintă dovada serologică
a infecţiei HBV (în antecedente sau curentă), dintre care 350-400 milioane sunt în stadiul de infecţie
cronică. Hepatita cronică cu virus B reprezintă a 10-a cauza de mortalitate, iar aproximativ 320.000
persoane mor anual datorită carcinomului hepatic asociat cu infecţia HBV.
Au fost raportate 8 genotipuri HBV (notate cu majuscule de la A la H), având distribuţii geografice
diferite .
8
Markerii serologici sunt folosiţi adesea ca indicatori de diagnostic şi/sau prognostic ai infecţiei HBV
acute sau cronice. Dintre aceştia, AgHBe reprezintă un marker de infecţiozitate şi un indicator al
replicării virale active, asociat cu boală hepatică progresivă . Totuşi, existenţa unor tulpini virale care
2
fie produc AgHBe dar acesta nu este detectabil în ser, fie şi-au pierdut capacitatea de a produce
AgHBe chiar în prezenţa unei infecţii active, limitează utilitatea clinică a acestui marker .
5
Cea mai eficientă şi directă metodă, cu valoare prognostică în evoluţia infecţiilor acute sau cronice,
este detectarea cantitativă a ADN-ului HBV din plasmă, prin tehnologia PCR. În plus, această metodă
permite depistarea ADN-HBV în cazurile de hepatită cronică B cu markeri serologici negativi.
Determinarea viremiei este utilă de asemenea pentru monitorizarea eficienţei terapiei antivirale.
Studiile au demonstrat că o scădere rapidă şi susţinută a nivelului ADN-HBV la pacienţii aflaţi sub
tratament cu α-interferon, lamivudină, adefovir sau dipivoxil reprezintă un factor predictiv pentru un
răspuns terapeutic favorabil. Pe de altă parte, monitorizarea viremiei poate avea valoare predictivă în
ceea ce priveşte dezvoltarea rezistenţei la lamivudină .
7
Specimen recoltat - sânge venos .
7
Recipient de recoltare - vacutainer ce conţine EDTA ca anticoagulant . 7
Cantitate recoltată - cât permite vacuumul 7
Cauze de respingere a probei - folosirea heparinei ca anticoagulant . 7
Prelucrare necesară după recoltare - se separă plasma în maxim 1 zi de la recoltare prin centrifugare
la 800-1600 x g timp de 20 de minute la temperatura camerei, apoi se transferă intr-o eprubetă de
polipropilen (sunt necesari min. 2mL de plasmă) .
7
Stabilitate probă - plasma separată poate fi păstrată timp de 72 de ore la temperatura camerei, 7

332