Page 368 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

18 TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

Bibliografie
1. Agnes Kathrine Lie, MD, PhD. Human papillomavirus E6/E7 mRNA testing as a predictive
marker for cervical carcinoma. In Expert Rev Mol Diagn. 2008; 8(4):405-415.
2. Joseph Monsonego. Traité des infections et pathologies génitales à papillomavirus. Springer-
Verlach France, Paris, 2007, 57-58.
3. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog
4. Mike F. Janicek, MD and Hervy E. Averette, MD. Cervical Cancer: Prevention, Diagnosis, and
Therapeutics. In CA Cancer J Clin 2001; 51:92.
5. Richard Mac DeMay. Human Papilloma Virus. In The Pap Test, ASCP Press, 2005, 83-85.

18.3.16 Identificarea germenilor asociaţi parodontitei
(teste micro-IDent A, micro-IDent B)

Informaţii generale şi recomandări
Parodontita sau boala parodontală reprezintă inflamaţia ţesuturilor de susţinere a dinţilor
(parodonţiului) şi este o leziune ireversibilă, care în timp duce la pierderea dinţilor de pe arcadele
dentare. Parodontita constituie faza evolutivă şi/sau complicaţia gingivitei.
Clasificarea parodontitei a cunoscut multe modificări în ultimii ani. În momentul de faţă, specialiştii
în domeniu recunosc ca entităţi distincte: parodontita cronică generalizată vs. localizată, parodontita
agresivă generalizată vs. localizată, parodontita asociată cu boli sistemice, parodontita asociată cu
leziuni endodontice şi parodontita ulcero-necrotică. Dintre acestea, parodontita cronică este cea mai
frecvent întâlnită în populaţia adultă .
1;4
Alături de predispoziţia genetică individuală a pacientului, care are o influenţă majoră asupra severităţii
tabloului clinic, există germeni asociaţi parodontitei care generează procesul inflamator. Creşterea
acestor agenţi patogeni anaerobi sau facultativ aerobi este favorizată de anaerobioza din spaţiul
parodontal .
6
În placa subgingivală au fost identificate peste 500 specii bacteriene care constituie o nişă ecologică
complexă. Sub influenţa unor factori locali sau sistemici unele bacterii din biofilmul dentar subgingival
devin agenţii etiologici primari ai bolii parodontale. Aceste infecţii polimicrobiene implică în majoritatea
cazurilor patogeni parodontali Gram-negativi anaerobi care acţionează sinergic. Cele mai frecvent
implicate bacterii sunt: Actinobacillus actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis, Prevotella
intermedia, Bacteroides forsythus (Tannerella forsythensis), Treponema denticola, Peptostreptococcus
micros, Fusobacterium nucleatum, Eikenella corrodens, Campylobacter rectus, Eubacterium
nodatum, Capnocytophaga spp. Eşecul eliminării acestor bacterii este asociat cu progresia bolii şi un

368