Page 370 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

18 TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

De asemenea, pacienţii fumători pot beneficia de antibioticoterapie sistemică în asociere cu tratamentul
mecanic. Mai mult, parodontita cauzată de Actinobacillus actinomycetemcomitans necesită adesea
tratament antibiotic deoarece bacteria este răspândită pe toate suprafeţele membranei mucoase a
cavităţii bucale şi poate invada ţesuturile moi .
4;6
O altă indicaţie de tratament antibiotic sunt infecţiile periimplant .
6
Pentru aplicarea unei antibioticoterapii ţintite şi evitarea prescrierii unor medicamente ineficiente
anumite categorii de pacienţi pot beneficia de teste pentru identificarea bacteriilor patogene .
2
Testele micro-IDent efectuate în laboratorul nostru au la bază tehnica polimerizării în lanţ (PCR) şi
prezintă o specificitate înaltă pentru identificarea bacteriilor parodontopatogene şi stabilirea cantităţii
lor relative. Testele sunt de asemenea mai sensibile decât cultura bacteriană deoarece identifică
germenii după ADN, indiferent de viabilitatea acestora (bacteriile anaerobe rezistă adesea foarte
puţin în cursul transportului către laborator şi culturile pot da rezultate fals negative pentru patogenii
parodontali).
Testul micro-IDent A face posibilă determinarea celor cinci markeri importanţi parodotogeni:
Actinobacillus actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Bacteroides
forsythus şi Treponema denticola). În unele cazuri de parodontită spectrul de diagnostic poate
fi lărgit prin determinarea altor 6 germeni: Peptostreptococcus micros, Fusobacterium nucleatum/
periodonticum, Eikenella corrodens, Campylobacter rectus, Eubacterium nodatum şi Capnocytophaga
spp (testul micro-IDent B).
Ca o concluzie, testele micro-IDent sunt utile pentru:
- identificarea zonelor cu risc şi recunoaşterea precoce a recidivelor;
- alegerea antibioticului adecvat şi documentarea succesului terapeutic;
- evaluarea riscului de implant nereuşit înaintea tratamentului.
Mai mult, cunoaşterea situaţiei microbiologice permite o terapie precoce care împiedică apariţia sau
progresia bolii .
6
Specimen recoltat - prelevarea probei se face de către medicul stomatolog cu ajutorul beţişoarelor
de hârtie conţinute în trusa de recoltare, obligatoriu înaintea tratamentului mecanic sau cu antibiotice.
Cu ajutorul unei pense sterile se introduce un beţişor în punga parodontală până la baza acesteia
(adâncimea pungii parodontale trebuie să fie de cel puţin 4 mm). Beţişorul va rămâne pe loc timp de
10 secunde, după care va fi retras şi introdus într-un tub de transfer. Se pot recolta maxim 4 probe
din pungi parodontale diferite. Toate beţişoarele provenite de la acelaşi pacient vor fi introduse într-un
singur tub de transfer. Tubul va fi plasat în trusa albastră de recoltare împreună cu o fişă care conţine
datele pacientului.
Transportul către laborator nu ridică probleme, fiind vorba de determinarea ADN 3;5;6 .
Stabilitate probă – 1 săptămână la 2-8°C .
3
Metodă - reacţie de polimerizare în lanţ (PCR) de tip multiplex cu detecţie colorimetrică .
3
Valori de referinţă 3;6
Micro-IDent A

370