Page 412 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

18 TESTE DE BIOLOGIE MOLECULARĂ GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

LightCycler PCR. In J Clin Microbiol. 2000 September; 38(9): 3187–3189.
5. Mayo Clinic. Mayo Medical Laboratories. Test Catalog: Varicella-Zoster Virus (VZV), Molecular
Detection, PCR. www.mayomedicallaboratories.com. Ref Type: Internet Communication.
6. Richard J. Whitley. Varicella-Zoster Virus. In Mandell, Douglas, and Bennett’s Principles and
Practice of Infectious Diseases, 7th edition, Churchill Livingstone, Elsevier, 2010, 1963-1968.

18.3.32 Virusul rubeolei - ARN

Informaţii generale
Rubeola, una din bolile exantematoase ale copilăriei, este produsă de un togavirus cu ARN
monocatenar. În mod obişnuit copiii prezintă febră şi o erupţie maculo-papulară tranzitorie, în timp
ce la adulţi manifestările cutanate, adesea discrete, sunt precedate de o fază prodromală de 1-5 zile
asociată cu limfadenopatie (cel mai frecvent în regiunea cervicală) şi semne constituţionale. Totuşi
multe cazuri rămân subclinice .
2
Infecţia cu virusul rubeolei are o evoluţie autolimitantă şi, spre deosebire de rujeolă, complicaţiile sunt
rare. Aproximativ o treime din femeile cu rubeolă pot prezenta artrită sau artralgii; aceste complicaţii
sunt neobişnuite la copii şi bărbaţi. Cel mai adesea sunt afectate articulaţiile pumnului şi genunchiului;
manifestările se remit lent (pot dura până la o lună) şi rareori se poate dezvolta o artrită cronică.
Complicaţiile hemoragice au o incidenţă redusă (~1 la 3000 cazuri), afectează în special copiii şi
sunt consecinţa atât a trombocitopeniei, cât şi a leziunilor vasculare, care sunt probabil mediate
imunologic. Encefalita este o complicaţie extrem de rară a rubeolei, se manifestă în principal la adulţi
şi este însoţită de o mortalitate ridicată (20-50%); pacienţii care supravieţuiesc encefalitei nu prezintă
de obicei sechele neurologice .
1
ARN-ul viral poate fi detectat prin RT-PCR în secreţii nazofaringiene, sânge integral, ser şi urină în
cursul primelor 7 zile de la debutul erupţiei .
5
Rubeola poate avea consecinţe dezastruoase dacă înfecţia primară a mamei se produce în primul
trimestru de sarcină; virusul infectează placenta, este transmis fătului şi poate conduce la moartea
acestuia, naştere prematură sau la un spectru larg de anomalii congenitale. Incidenţa rubeolei
congenitale într-o populaţie dată este extrem de variabilă, fiind influenţată de numărul persoanelor
susceptibile, circulaţia virusului în comunitate şi de modul de implementare a vaccinării faţă de virusul
rubeolei.
Efectele virusului rubeolei asupra fătului depind în mare măsură de momentul în care s-a produs
infecţia; în general, cu cât vîrsta gestaţională la care s-a contractat infecţia este mai mică, cu atât
afectarea fetală este mai severă. Astfel, în primele 2 luni de sarcină riscul de afectare fetală este
de 65-85%, având drept rezultat defecte congenitale multiple, avort spontan sau ambele. Rubeola
dobândită în cursul celei de a treia luni de viaţă intrauterină a fost asociată cu un risc de 30-35%
de dezvolta un defect unic, cum ar fi surditatea sau cardiopatia congenitală. În cea de-a patra lună

412