Page 463 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 463

GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE                          20
                    AL  LABORATOARELOR  SYNEVO              TESTE DE TOXICOLOGIE




           2001, 656.
        3.   Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.
        4.   Laboratory Corporation of America.Directory of Services and Interpretive Guide. Copper, Serum
           and Urine. www.labcorp.com. 2010. Ref Type: Internet Communication.





                                20.2.7 Mangan în ser şi urină

        Informaţii generale
        Manganul este un oligoelement ce intră în constituţia unor enzime mitocondriale (piruvat carboxilază
        şi superoxid dismutază) şi activează de asemenea numeroase enzime (decarboxilaze, transferaze,
        hidrolaze) . Astfel, manganul deţine un rol esenţial în metabolismul lipidic şi glucidic, formarea ţesutului
               2
        osos şi procesele de reproducere .
                                1
        Din punct de vedere industrial, manganul este un metal gri-argintiu întâlnit în minereuri sub formă de
        oxizi . Are aplicaţii în industria oţelului şi în cea chimică. Este prezent în agenţii coloranţi pentru sticlă
            2
        şi săpun, vopseluri, lacuri şi linoleum .
                                  4
        Intoxicaţia acută determină febră, frisoane, mialgii, uscăciunea mucoasei bucale şi faringiene . 4
        Intoxicaţia  cronică  prin  inhalarea  prafului  de  mangan  se  asociază  cu  simptome  neuropsihice
        (manganism): cefalee, iritabilitate, agitaţie, tulburări de vorbire, auz şi mers, tremor, rigiditate a feţei,
        halucinaţii, tulburări de personalitate 1;2;4 .
        Recomandări pentru determinarea manganului
        - manganul în ser: monitorizarea tratamentului cu mangan în alimentaţia parenterală; suspiciune de
        intoxicaţie cu mangan, în special în prezenţa sindroamelor neurologice şi tulburărilor motorii;
        - manganul în urină: confirmarea intoxicaţiei; monitorizarea tratamentului cu mangan în alimentaţia
        parenterală; monitorizarea terapiei chelatoare în manganism . 4
        Pregătire pacient - nu este necesară .
                                   4
        Specimen recoltat - 1) sânge venos; 2) urina din 24 ore sau 3) o probă de urină spontană .
                                                                        3;4
        Cauze de respingere a probei - specimen coagulat .
                                             3;4
        Recipient de recoltare - 1) vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator; 2) vas de 2- 3 litri şi
        pahar de plastic de unică folosinţă, pentru urină, pe care se notează cantitatea totală de urină din 24
        ore; nu se folosesc conservanţi; 3) eprubetă pentru urină .
                                                3;4
        Cantitatea recoltată - 1) minim 2 mL ser; 2), 3) aproximativ 10 mL .
                                                       3;4
        Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare .
                                                            3
        Stabilitate probă - probele de ser şi urină se păstrează la temperatura camerei sau la frigider până
        în momentul lucrului .
                       3;4
        Metodă - spectrometrie cu absorbţie atomică (AAS) .
                                             3
        Valori de referinţă
        Manganul în ser :                           Manganul în urină :
                    3
                                               1;4
                                                                           463
   458   459   460   461   462   463   464   465   466   467   468