Page 458 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

20 TESTE DE TOXICOLOGIE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

4. Laboratory Corporation of America. Directory of Services and Interpretive Guide. Arsenic, Blood
and Urine. www.labcorp.com. 2010. Ref Type: Internet Communication.
5. Norme generale de protecţie a muncii. Ministerul Muncii şi Solidarităţii sociale. Nr. 508/2002.

20.2.4 Cadmiu în sânge şi urină

Informaţii generale
Cadmiul este un metal alb-argintiu, prezent în cantităţi variabile în minereurile de zinc. Este utilizat în
principal în procesul de electro-galvanizare şi în reactoarele atomo-nucleare .
1
În forma sa organică, cadmiul este întâlnit în alimente, apă şi aer. Aportul normal de cadmiu prin dietă
variază între 2 şi 200 μg/zi. Deşi formele organice solubile pot produce toxicitate, expunerea excesivă
la cadmiul organic indică o poluare izolată a mediului .
4
Efectele toxice acute ale cadmiului depind de calea de expunere. Inhalarea unor cantităţi mari de
particule de cadmiu produce într-o primă fază febră, cefalee, greaţă, vărsături, iritaţie nazofaringiană,
tuse, dispnee, urmată de instalarea unei pneumonite chimice şi, posibil, a unui edem pulmonar acut
letal . Expunerea cronică la particule de cadmiu din aerul respirat poate genera emfizem pulmonar .
2
4
Inhalarea sau ingestia cronică a acestui metal determină leziuni renale, caracterizate prin disfuncţie
tubulară şi/sau glomerulară cu proteinurie, alterarea capacităţii de concentrare a urinii şi scăderea
clearance-ului la inulină. Un alt efect al expunerii cronice este perturbarea metabolismului osos cu
osteomalacie, osteoporoză şi risc crescut de fracturi spontane .
4
Efectul carcinogenetic al cadmiului este un subiect mult dezbătut. Studiile privind implicarea sa în
cancerul pulmonar şi de prostată au dat rezultate neconcludente .
1;4
Recomandări pentru determinarea cadmiului
- cadmiul în sânge: diagnosticul expunerii acute sau cronice la cadmiu;
- cadmiul în urină: monitorizarea intoxicaţiei cronice şi estimarea încărcării organismului cu cadmiu .
2;4
Pregătire pacient - momentul recoltării probei de sânge nu este important pentru monitorizarea
expunerii profesionale .
3
Specimen recoltat - 1) sânge venos; 2) urina din 24 ore sau 3) o probă de urină spontană .
3;4
Cauze de respingere a probei - specimen coagulat .
3;4
Recipient de recoltare - 1) vacutainer pentru metale ce conţine EDTA sau heparinat de litiu ca
anticoagulant; 2) vas de 2-3 litri şi pahar de plastic de unică folosinţă pentru urină, pe care se notează
cantitatea totală de urină din 24 ore; nu se folosesc conservanţi; 3) eprubetă pentru urină .
3;4
Cantitatea recoltată - 1) cât permite vacuumul; 2), 3) aproximativ 10 mL .
3;4
Prelucrare necesară după recoltare - nu este necesară . 3
Stabilitate probă - probele de sânge şi urină se menţin la temperatura camerei sau la frigider până
în momentul lucrului .
3;4
Metodă - spectrometrie cu absorbţie atomică (AAS) .
3
458