Page 477 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 20
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE TOXICOLOGIE

Methotrexat Cinetică bifazică - Ser 7 zile FPIA Se asociază cu
la 2-8°C un risc crescut de
protejat de toxicitate:
lumină - valorile > 5-10
µmol/L la 24 h de
la admistrare;
- valorile > 0.5-1
µmol/L la 48 h de
la administrare;
- valorile > 0.2
µmol/L la 72 h de
la administrare.

ECLIA = metodă imunochimică cu detecţie prin chemiluminiscenţă
HPLC = cromatografie de lichide sub înaltă presiune
LC-MS/MS = cromatografie de lichide cuplată cu spectrometrie de masă
FPIA = fluorescent polarization immunoassay (metodă imunochimică cu detecţie prin fluorescenţă
polarizată)
CEDIA = cloned enzyme donor immunoassay (metodă imunoenzimatică care utilizează tehnologia
ADN-ului recombinant)
ISE = ion selective electrode (metodă potenţiometrică)

Digoxin
Compuşii din familia glicozidelor digitalice sunt alcătuiţi dintr-un nucleu steroidic, un inel de lactonă şi
un zahar. Digoxinul este larg utilizat în tratamentul insuficienţei cardiace congestive şi a tulburărilor de
ritm atriale (în special flutter şi fibrilaţie).
Prin proprietăţile tonicardiace digoxinul creşte debitul cardiac, reduce mărimea cordului, scade
presiunea venoasă şi volumul sanguin. Conduce de asemenea la reducerea şi stabilizarea frecvenţei
cardiace. Aceste efecte terapeutice sunt obţinute printr-o reţea de interacţiuni directe sau indirecte cu
miocardul, vasele sangvine şi sistemul nervos autonom.
După administrarea orală digoxinul este absorbit şi larg distribuit în ţesuturi în special cardiac, renal
şi hepatic. Numeroşi factori pot afecta absorbţia normală, distribuţia şi biodisponibilitatea digoxinului:
prezenţa florei bacteriene enterice, a alimentelor în intestin, efortul fizic intens şi folosirea concomitentă
a altor medicamente. În general la copii sunt necesare concentraţii mai mari de digoxin.
În urma administrării orale se înregistrează o creştere precoce a concentraţiei serice; un echilibru între
nivelul din ser şi cel din ţesuturi este atins după aproximativ 6-8 ore. Este excretat în principal prin
urină. Timpul de înjumătăţire mediu este de 36-48 ore, dar poate fi prelungit la pacienţii cu insuficienţă
renală, existând riscul de acumulare şi toxicitate.
Simptomele intoxicaţiei digitalice pot mima tulburarea de ritm pentru care medicamentul a fost
prescris iniţial. Alte simptome tipice includ manifestări gastrointestinale: anorexie, greaţă, vomă, dureri
abdominale, diaree, precum şi manifestări neuropsihice: astenie, stare de rău general, ameţeli, vedere

477