Page 495 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 21
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE MICROBIOLOGIE

specifică pentru Streptococcus pyogenes, acestea putând fi prezente şi în cadrul grupului anginosus,
din care fac parte Streptococcus anginosus, Streptococcus constellatus şi Streptococcus intermedius.
Testul PYR diferenţiază Streptococcus pyogenes care este responsabil de majoritatea faringitelor
bacteriene de grupul anginosus care face parte din microbiota faringiană normală 1;4;5 .
Faringitele cu tulpini eritrotoxigene de Streptococcus pyogenes se însoţesc de scarlatină .
1;2
• Abcesul periamigdalian apare mai frecvent la copiii peste 5 ani şi adulţii tineri, putând deveni o
infecţie gravă prin afectarea ţesuturilor adiacente, ca şi prin erodarea arterei carotide. Organismele
implicate sunt în principal: Streptococcus pyogenes, Arcanobacterium haemolyticum, Staphylococcus
aureus, anaerobii (e.g. Fusobacterium spp.şi Bacteroides) .
1;2
• Streptococii β hemolitici grup C şi G pot determina faringite a căror evoluţie poate fi gravă.
• Arcanobacterium haemolyticum – poate cauza, mai frecvent la adulţii tineri, faringită şi abces
periamigdalian. Faringitele, asemănătoare celor streptococice, se însoţesc de erupţie scarlatiniformă
şi/sau adenită cervicală la circa 50% din pacienţi. Întrucât face parte din flora comensală, doar
creşterea predominantă în placa de izolare are semnificaţie clinică .
2;5
• Chlamydia pneumoniae - cauză frecventă a faringitelor . 2
• Mycoplasma pneumoniae - determină până la 10% din faringitele şcolarilor .
2
• Neisseria gonorrhoeae - faringita gonococică apare după raporturi sexuale aberante şi evoluează
benign. Investigaţia de laborator se face doar la cerere expresă. Microscopia nu are valoare datorită
numeroaselor neisserii nepretenţioase din microbiota orofaringiană .
2
• Corynebacterium diphteriae - determină faringită sau angină pseudomembranoasă gravă, însoţită
de toxemie. Complicaţiile cele mai de temut sunt cele ce implică sistemul nervos central (orbire,
comă).
• Asocierea fuso-spirochetozică - infecţie mixtă cu bacterii anaerobe (Fusobacterium spp) şi spirochete,
determină stomatita şi angina Vincent. Infecţia, relativ rară astăzi, se caracterizează prin leziuni
ulcero-necrotice care pot fi acoperite de false membrane. Afectează mai frecvent adulţii decât copiii, în
special pe cei cu igienă orală deficitară şi deficite locale sau sistemice ale apărării antiinfecţioase .
1;2
• Haemophilus influenzae (doar serotipul b are implicaţii în patologie), Streptococcus pneumoniae
şi Staphylococcus aureus sunt microorganisme care, deşi frecvent izolate din exsudatul faringian şi
secreţia nazală, nu au fost confirmate ca fiind implicate în etiologia faringitelor. Statusul de purtător
pentru unul dintre aceste microorganisme, ca şi pentru Neisseria meningitidis poate avea semnificaţie
clinică pentru anumiţi pacienţi sau contacţii lor .
1;2
• Creşterea predominantă şi în cantitate mare în cultură a bacililor Gram negativ, a pseudomonadelor
şi a levurilor (Candida albicans – levură din microbiota orofaringiană) poate avea semnificaţie clinică
la nou născuţi, în cazul prematurilor, a pacienţilor spitalizaţi pentru boli grave, imunodeprimaţi sau
a celor ce au urmat tratament antimicrobian care a indus disbioze importante . De aici importanţa
2
stabilirii unei bune comunicări între medicul clinician şi medicul de laborator în vederea cunoaşterii
contextului clinic al pacientului.
Un caz particular de infecţie faringiană apare la copiii cu fibroză chistică, afecţiune ce trebuie
menţionată în cererea trimisă laboratorului de către medicul clinician. Unul din produsele patologice
acceptate în acest caz este exsudatul faringian profund, laboratorul comunicând prezenţa în orice

495