Page 496 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 496

21   TESTE DE MICROBIOLOGIE           GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       cantitate a următorilor germeni: Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa şi Burkholderia
       cepacia .
            4
       Recoltarea şi transportul probelor
       Exsudatul faringian se prelevă înainte sau după 4 ore de la toaleta cavităţii bucale sau ingestia de
       alimente sau lichide.
       Tehnică de recoltare
       - Se aşează pacientul pe scaun cu faţa spre sursa de lumină, gâtul în uşoară extensie şi ceafa sprijinită
       de spătar sau perete.
       - Se deprimă baza limbii cu apăsătorul şi, în timp ce pacientul pronunţă vocala “a”, se şterg ferm cu
       tamponul amigdalele şi peretele posterior al faringelui, insistând asupra zonelor inflamate, ulcerate
       sau cu depozite purulente; dacă există false membrane, acestea se desprind uşor, tamponându-se
       mucoasa subiacentă; atât la introducerea cât şi la scoaterea tamponului, se evită atingerea bazei
       limbii şi a palatului moale.
       - Se introduce tamponul în tubul protector simplu sau prevăzut cu mediu de transport (Amies sau
       Stuart), care se etichetează corespunzător.
       - Se prelevă:
               un tampon simplu fără mediu de transport, din care se va efectua testul rapid pentru
                 detectarea antigenului streptococic de grup A;
               un tampon simplu, de la nivelul zonei ulcerate, din care se vor efectua extemporaneu
                 două frotiuri pentru examenul microscopic, în vederea diagnosticării anginei Vincent;
               un tampon prevăzut cu mediu de transport pentru efectuarea culturii.
       Transportul probelor către laborator se face în maximum 2 ore de la prelevare. Deşi probele prelevate
       pe tampoane în tuburi ce conţin mediu de transport pot fi păstrate până la 24 ore, este recomandat
       ca însămânţările pe mediile de cultură să se facă imediat ce probele ajung la laborator, pentru o mai
       sigură recuperare a microorganismelor urmărite.
       Diagnosticul de laborator
       • Se însămânţează proba pe agar Columbia cu 5% sânge de berbec şi, la cerere, când medicul
       clinician solicită şi flora, pe agar Chocolate.
       • Se incubează aerob  în atmosferă cu 5% CO , 24 h la 37°C, cu prelungire până la 48 h dacă la prima
                                       2
       citire a plăcilor nu se observă coloniile caracteristice germenului urmărit.
       • Coloniile caracteristice se repică în vederea obţinerii culturii pure pentru identificare.
       După obţinerea unui rezultat pozitiv la latexaglutinare pentru grupul A Lancefield, se efectuează testul
       imuncromatografic PYR, care permite diferenţierea între Streptococcus pyogenes (PYR pozitiv) şi
       ceilalţi streptococi beta hemolitici (PYR negativ) .
                                        3
       • Metoda directă, rapidă pentru detectarea antigenului Streptococ betahemolitic de grup A este
       latexaglutinarea, cu o sensibilitate ce variază între 80-95% şi o specificitate de 98%. Obţinerea unui
       rezultat pozitiv permite iniţierea promptă a  terapiei; un rezultat negativ impune, însă, efectuarea
       culturii.
       • Examenul microscopic colorat Gram din probele de exsudat faringian nu este recomandat deoarece
       nu se poate face o diferenţiere între patogenii suspectaţi şi flora normală de la acest nivel. Excepţie


         496
   491   492   493   494   495   496   497   498   499   500   501