Page 500 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3
P. 500

21   TESTE DE MICROBIOLOGIE           GHIDUL  SERVICIILOR  MEDICALE
                                              AL  LABORATOARELOR  SYNEVO




       3.  Laborator Synevo. Referinţele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2006. Ref Type: Catalog.
       4.  Lynne S. Garcia. Guidelines for Performance of Respiratory Tract  Cultures. In Clinical
          Microbiology Procedures Handbook, American Society for Microbiology, 2007; 3.11.1.
       5.  Olga-Mihaela Dorobăţ. Familia Enterobacteriaceae. În Bacteriologie Medicală. Universitatea
          “Titu Maiorescu”, Romania ed. 2006; 17:276.
       6.  Olga Mihaela Dorobăţ. Bacteriologie Medicală, 2006, 12: 189, 19: 300- 303.
       7.  Richard B. Thomson, Jr. Specimen collection, transport and processing: Bacteriology. In: Patrick
          R. Murray et al. - “Manual of Clinical Microbiology, 9  ed. , 2007 , 20: 291-333.
                                              th




                    21.1.5 Examenul bacteriologic al secreţiei auriculare

       Informaţii generale
       Patologia infecţioasă a urechii este dominată de otitele externe (infecţii ale pavilionului şi ale conductului
       auditiv extern, regiuni anatomice cu floră saprofită) şi de otitele medii (infecţii ale urechii medii).
       Flora  saprofită  a  urechii  externe  este  reprezentată  de  microorganismele  care  se  întâlnesc  pe
       tegument:
       - specii bacteriene dominante: stafilococi coagulazo-negativi şi corynebacterii;
       - specii bacteriene mai rar întâlnite: micrococi,  neiserii saprofite;
       - genuri de fungi: Alternaria, Penicillium şi Candida (non albicans) .
                                                     3;5
       Otitele externe - au particularităţi proprii infecţiilor tegumentare, contaminarea putându-se produce
       prin:
       • înţepări sau răniri cu diferite corpuri tari: scobitori, ace, creioane;
       • erizipel determinat de Streptococcus pyogenes;
       • pătrunderea apei în conductul auditiv, cu macerarea consecutivă a tegumentelor de la acest nivel
       poate determina apariţia „otitei înotătorilor” produsă de Pseudomonas aeruginosa (la cei care înoată
       în apă dulce) sau de Vibrio alginolyticus (înotătorii din oceane) ; 5
       • post antibioticoterapie locală îndelungată pot apărea micoze auriculare determinate de Candida
       albicans sau  de fungi din genul Aspergillus.
       Otitele medii  - au particularităţi proprii anatomiei şi fiziologiei locale, fiind mai frecvente la copiii în
       vârstă de 3 luni până la 3 ani. Urechea medie (ca şi cea internă), regiune sterilă din punct de vedere
       bacteriologic, se poate infecta fie prin invazia florei locale şi de vecinătate, fie în cadrul unor boli
       sistemice, cu poartă de intrare respiratorie (rujeola, scarlatina) .
                                                  2
       Un rol important în apariţia acestora îl au afecţiunile rinofaringelui care, prin congestia şi edemul
       trompei lui Eustachio, blochează drenajul normal al cavităţii şi eliminarea contaminanţilor ocazionali
       proveniţi din microbiota locală .
                            3
       • la copii, amigdalitele şi faringitele determină apariţia otitelor medii prin propagarea inflamaţiei şi
       infecţiei, care este favorizată de beanţa şi poziţia orizontală a trompei la această vârstă.


         500
   495   496   497   498   499   500   501   502   503   504   505