Page 529 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE 21
AL LABORATOARELOR SYNEVO TESTE DE MICROBIOLOGIE

Genul Taenia
Face parte din clasa cestodelor şi include două specii: Taenia saginata şi Taenia solium. Paraziţii se
caracterizează printr-un corp aplatizat şi segmentat (în jur de 800-2000 segmente denumite proglote),
de dimensiuni mari şi un cap (scolex) care prezintă organisme de fixare la peretele intestinal (ventuze
şi/sau cârlige). Pentru a fi asigurată dezvoltarea lor biologică aceşti paraziţi au nevoie de două sau
mai multe gazde.
Rezervorul de infecţie este reprezentat de omul purtător de tenie în stadiul adult ale cărei proglote
terminale, pline cu ouă (50 000-250 000/segment), se desprind în lumenul intestinal şi sunt eliminate
activ în mediul exterior, prin forţarea sfincterului anal, independent de defecaţie. De aici, odată cu
hrana, pot ajunge în intestinul unor animale care deţin rolul de gazdă intermediară şi care vor face
forma larvară a infecţiei (cisticercoza).
Taenia saginata este un vierme plat cu dimensiuni mari (8-12 m), având un număr de 1000-2000
segmente, în timp ce Taenia solium are lungimi cuprinse între 2 şi 8 m şi prezintă 800-1000 segmente.
Gazda intermediară este reprezentată de bovine în cazul Taeniei saginata şi de porcine în cazul
Taeniei solium. Omul se infestează prin consumul de carne de vită/porc insufucient preparată termic,
care conţine formele larvare (cysticercus bovis şi respectiv cysticercus cellulosae) . În tubul digestiv
7
al omului, corpul veziculos al larvei este digerat iar scolexul se evaginează şi se fixează de mucoasa
intestinului cu ajutorul ventuzelor. După aproximativ 60-65 zile se va atinge stadiul adult, omul
constituind astfel gazda definitivă pentru tenie .
4
Tabloul clinic este dominat de eliminarea de proglote terminale; simptomatologia digestivă este
similară celei din sindromul de colon iritabil: diaree mucoidă, uneori cu mulaje tubulare intestinale
de mucus, însoţită de dureri abdominale cu carcater colicativ, greaţă, apetit modificat (bulimie sau,
dimpotrivă, anorexie), scădere ponderală.
Diagnosticul se bazează fie pe examenul macroscopic al proglotelor eliminate, fie prin evidenţierea
microcopică a ouălelor de tenie .
4;7
Hymenolepis nana
Este un vierme plat, segmentat (prezintă circa 200 segmente) cu o lungime de 2-4 cm, specific omului.
Parazitul nu are nevoie de o altă gazdă în cursul dezvoltării sale biologice, astfel că omul reprezintă
atât gazda definitivă cât şi cea intermediară.
Rezervorul de infecţie îl constituie omul purtător de parazit, simptomatic sau nu, care elimină în
mediul înconjurător odată cu materiile fecale ouălele embrionate. Omul sănătos se infectează pe cale
digestivă prin intermediul mâinilor murdare sau consumul de vegetale contaminate cu ouă embrionate
de Hymenolepis nana. De asemenea, există posibilitatea unei autoinfecţii endogene, datorită numărului
foarte mare de paraziţi (zeci-sute) care populează intestinul la un moment dat.
În intestinul omului se dezvoltă atât formele larvare (cisticercoizi) cât şi formele adulte; ciclul se
numeşte autoxen şi are o durată totală de 21-30 zile .
7
Infecţiile mici şi medii cu Hymenolepis nana pot evolua asimptomatic; în cursul infecţiilor masive se
întâlneşte tabloul clinic de abdomen cronic dureros: colici abdominale, tranzit intestinal alternant,
tulburări de apetit, scădere ponderală, tulburări neuropsihice nespecifice.

529