Page 528 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

21 TESTE DE MICROBIOLOGIE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO

Tabloul clinic include:
• manifestări cutanate: alergodermii;
• tulburări intestinale (enteropatia strongyloidozică): sindrom diareic cronic, graţă persistentă, dureri
colicative episodice;
• manifestări respiratorii: tuse cu expectoraţie seroasă, dispnee cu wheezing, dureri toracice;
• tulburări neuropsihice: anxietate, depresie;
• manifestări sistemice nespecifice: stare subfrebilă.
Hemograma indică eozinofilie 10-15%.
Diagnosticul strongyloidozei se bazează pe depistarea larvelor rabditoide în fecale, lichid duodenal,
spută sau lavaj bronholaveolar. În cazurile severe sunt necesare biopsii duodeno-jejunale .
4
Fasciola hepatica
Este un trematod hermafodit cu localizare la nivelul căilor biliare. Este răspândit în zonele temperate,
inclusiv România, rezervorul animal fiind reprezentat de ovine.
Adultul de Fasciola hepatica elimină oul neembrionat, neinfecţios prin bilă; oul traversează nemodificat
tubul digestiv şi se excretă prin materiile fecale.
Pentru a-şi continua ciclul biologic oul trebuie să ajungă în ape stătătoare calde unde embrionează
şi, în decurs de 3 săptămâni, formează prima larvă – miracidium. Această formă larvară trebuie să
întâlnească o gazdă intermediară – un melc din genul Lymnaea – în interiorul căreia se va genera
în final larva infecţioasă denumită cercar. După ce părăseşte corpul melcului, cercarul înoată liber
în apă, începe să secrete substanţe mucoide şi se înconjoară de un perete, devenind metacercar.
Metacercarii sunt întâlniţi pe plantele acvatice, în mod particular în culturile de salată verde Cresson.
Omul şi ierbivorele se infectează prin consumul de salată sau plante acvatice sau chiar apă
contaminate cu metacercari. Ajuns în intestinul uman peretele metacercarului va fi digerat rapid
iar larva rezultată va urma un traseu invaziv prin peretele intestinal, cavitatea peritoneală, capsula
hepatică şi va atinge în final canaliculele biliare, în interiorul cărora se maturează în decurs de 3 luni.
În traiectul său parazitul va provoca efecte mecanice de tip iritativ şi hemoragic, precum şi acţiuni
toxice şi hipersensibilizante.
Tabloul clinic reflectă etapele de dezvoltare a parazitului şi include:
• faza migratorie sau acută: febră, stare generală alterată, prurit, dureri abdominale predominant în
hipocondrul drept, diaree muco-sanguinolentă; eozinofilia este marcată (20-40%) iar testul hemoragiilor
oculte în scaun este pozitiv ca urmare a hemobiliei;
• faza obstructivă sau cronică: icter/subicter mecanic, asociat cu episoade colicative biliare;
• faza ectopică: formă aberantă de fascioloză ce cuprinde fascioloza cutanată şi fascioloza buco-
faringiană (datorată consumului de ficat de miel, mai ales în regiunile din Orientul Mijlociu şi Africa
de Nord).
Diagnosticul se bazează pe detectarea antigenelor sau anticorpilor specifici prin metode
imunoenzimatice în faza acută şi cea obstructivă a bolii şi pe evidenţierea ouălelor de Fasciola
hepatica la examenul coproparazitologic sau în lichidul duodenal .
1;4

528