Page 78 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 2, Volum 3

17 TESTE SPECIALIZATE DE GHIDUL SERVICIILOR MEDICALE
AL LABORATOARELOR SYNEVO
ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE

Abilitatea de a fixa complementul (legarea de fracţiunea C ) variază în ordinea IgG3 > IgG1 > IgG2;
1q
subclasa IgG4 este incapabilă de a lega C darpoate activa complementul pe calea alternă. Fragmentele
1q

Fc ale IgG1 şi IgG3 se pot lega de receptorii de suprafaţă ai macrofagelor. Subclasele IgG sunt singurele
imunoglobuline care pot traversa placenta; IgG2 sunt mai puţin eficiente în acest sens.
IgG1, IgG2 şi IgG3 apar în cursul răspunsului imun umoral mediat de limfocitele Th1, pe când IgG4
(ca şi IgE) se asociază caracteristic cu răspunsul indus de limfocitele Th2.
Concentraţii scăzute de subclase IgG se pot înregistra în contextul hipogamaglobulinemiei (de
exemplu, hipogamaglobulinemia comună variabilă în care toate clasele de imunoglobuline sunt
scăzute) sau în deficienţe selective, cu afectarea de obicei a IgG2.
Deficitul de IgG1 se produce în special la pacienţii cu deficienţe severe de imunoglobuline care
afectează şi celelalte subclase IgG; pacienţii prezintă de obicei infecţii cu virusul Epstein-Barr.
Deficitul de IgG2 este mai heterogen; poate să apară izolat sau în asociere cu deficitul de IgA sau
de IgA şi alte subclase IgG. Majoritatea pacienţilor cu deficit de IgG2 prezintă infecţii recurente
de tipul sinuzitelor, otitelor şi pneumopatiilor. Copiii cu deficit de IgG2 prezintă adesea un răspuns
umoral specific deficitar faţă de antigenele polizaharidice, cum ar fi antigenele bacteriilor încapsulate:
Haemophilus influenzae tip B şi Streptococcus pneumoniae.
Deficitele izolate de IgG3 şi IgG4 se produc mai rar. Deficitul de IgG3 se asociază cu sinuzită şi otită
medie, iar cel de IgG4 cu ataxie-telangiectazie şi infecţii sinopulmonare .
4;5
La pacienţii alergici anticorpii de tip IgG4 produşi ca urmare a imunoterapiei blochează in vitro eliberarea
de histamină IgE-mediată din bazofile. S-a constatat astfel că o imunoterapie eficientă este însoţită de
o creştere a imunoglobulinelor IgG4 alergen-specifice; din acest motiv această creştere, care depinde
de doza administrată, ar putea reprezenta un marker obiectiv pentru răspunsul terapeutic .
1
La pacienţii cu dermatită atopică se constată adesea niveluri crescute de IgG4, probabil induse de
stimularea antigenică prelungită. În general, anticorpii IgG4 au fost consideraţi ca având atât efecte
dăunătoare cât şi protectoare. Pe lângă imunoterapie, efectul protector a fost constatat şi în unele
infestări parazitare prin blocarea legării IgE specifice la celulele trigger. Deoarece există o mare
diferenţă între anticorpii IgG4 şi IgE în ceea ce priveşte specificitatea epitopilor, doar o mică fracţiune
din IgG4 alergen-specifice interferă eficient cu legarea IgE de celulele efectoare .
9
O entitate clinico-patologică recent descoperită este boala sclerozantă asociată cu IgG4, primul organ
la care a fost descrisă afectarea fiind pancreasul. Este vorba de o afecţiune sistemică caracterizată
prin infiltrarea extensivă a diverselor organe cu plasmocite IgG4 pozitive şi limfocite T. Pot fi afectate
pancreasul, căile biliare, vezica biliară, glandele salivare, ţesutul retroperitoneal, plămânii, rinichii
şi prostata; la nivelul acestor organe se constată fibroză tisulară cu flebită obliterativă. Pancreatita
autoimună descrisă iniţial în Japonia în 1995 nu este o simplă afectare a pancreasului, ci reprezintă
una din manifestările bolii sclerozante asociate cu IgG4. Pe lângă pancreatita autoimună, această
boală include colangită sclerozantă, colecistită, sialoadenită, fibroză retroperitoneală, nefrită tubulo-
interstiţială, pneumonie interstiţială, prostatită, pseudotumoră inflamatorie, limfadenopatie, toate
asociate cu IgG4. Majoritatea bolilor sclerozante IgG4 pozitive asociază pancreatită autoimună, însă
au fost descrise şi cazuri fără afectare pancreatică. Boala apare în special la bărbaţii în vârstă şi
înregistrează un răspuns bun la corticoterapie. Deoarece adesea tabloul clinic iniţial sugerează o
afecţiune malignă, boala sclerozantă trebuie considerată în diagnosticul diferenţial pentru a evita
intervenţia chirurgicală nenecesară. Nivelurile serice crescute de IgG4 pot fi utile pentru stabilirea

78