Page 106 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1
P. 106
arahidonic, interleukine 1α-6, 8, 9-13, 16, IFNγ, TNF, TGFα, TGFβ1, NGF, PDGF-B,SCF, GM-CSF, eotaxina, MIP-1α,
RANTES).
9
Valori de referinŃă: 0-700/µL sau 0-0.7x10 /L (0-7% din leucocite); valori mai mici la copiii până la 1 an (vezi anexa 1).
SemnificaŃie clinică 4;6;8;9;18
1. Eozinofilia >700/µL:
· Boli alergice:
- Astmul bronşic: există o corelaŃie între hiperreactivitatea bronşică şi gradul eozinofiliei; biopsia
bronşică identifică prezenŃa eozinofilelor în căile respiratorii; în astmul intrinsec/nonatopic în care
lipseşte dependenŃa de un răspuns imun dependent de IgE, există o creştere similară a eozinofilelor în
căile aeriene.
- Dermatita atopică, urticaria, edemul angioneurotic, sensibilizarea la aspirină, alergii medicamentoase
(trimetoprim-sulfametoxazol, penicilină, tetraciclină, nitrofurantoin), febra fânului.
- Esofagita eozinofilică (posibil asociată cu alergie la alimente), gastroenterita eozinofilică, proctocolita
eozinofilică (asociată cu alergia la laptele de vacă, deşi poate apărea şi la copii hrăniŃi cu formule de
soia sau alimentaŃi la sân).
· Asocierea dintre infiltrate pulmonare şi eozinofilie apare în:
- Sindromul Löffler (infiltrat eozinofilic pulmonar tranzitoriu) – se poate asocia cu infestarea cu specii
de Ascaris.
- Angeita alergică şi granulomatoasă (sindromul Churg-Strauss – tablou astmatiform, eozinofilie şi
vasculită sistemică).
- Vasculita de hipersensibilizare.
- Aspergiloza bronho-pulmonară alergică (se caracterizează printr-un tablou de astm, test cutanat
pozitiv la aspergilus şi prezenŃa de anticorpi precipitanŃi anti-aspergilus).
- Eozinofilia tropicală (infestare parazitară pulmonară: filariaza).
În plus, reacŃiile medicamentoase, sindromul hipereozinofilic şi infestaŃiile parazitare se pot asocia cu
eozinofilie şi infiltrate pulmonare.
· Boli neoplazice:
- Sindromul hipereozinofilic idiopatic: rar, mai frecvent la bărbaŃi (B:F=9:1), eozinofilie până la
50000/µL, diferenŃiat de leucemia eozinofilică prin absenŃa blaştilor, determină afectare organică
multiplă, alterare nervoasă centrală şi deces de obicei prin disfuncŃie cardiacă.
- Leucemia eozinofilică.
- Boala Hodgkin şi limfoamele maligne.
- Bolile mieloproliferative cronice.
- Carcinomul bronşic (prin producŃie excesivă de IL5).
· Boli gastrointestinale: boală Crohn, colită ulcerativă.
· InfecŃia HIV: se poate datora infestaŃiilor parazitare intercurente, reacŃiei la trimetoprim-sulfametoxazol
utilizat pentru tratamentul infecŃiei cu Pneumocystis carinii.
· Infestări parazitare în special helmintice (trichineloză, chist hidatic, schistosomiază, fascioloză, toxocaroză
– “larva migrans” viscerală, cisticercoză, scabie), în special în timpul fazei de migrare tisulară.
· Boli cutanate: pemfigus vulgaris, dermatita herpetiformă, eritem exsudativ multiform.
· Boli infecŃioase (febra roşie), în convalescenŃă după alte infecŃii.
· Eozinofilia familială (rară).
· Eozinofilie iatrogenă: tratamentul bolilor maligne cu IL-2, administrarea de GM-CSF, rejetul alogrefei.
· Sindromul eozinofilie-mialgie: produs de ingestia de L-triptofan, potenŃial fatal (polineuropatie ascendentă
Guillain-Barré-like).
· Rinita eozinofilică nonalergică.
!Cele mai mari valori ale numărului de eozinofile (>1500/µL) apar în sindromul hipereozinofilic idiopatic,
leucemia de eozinofile, trichineloza şi dermatita herpetiformă 6;18 .
2. Eozinopenia se datorează în general unei producŃii crescute de steroizi, care acompaniază majoritatea condiŃiilor
de stres şi se asociază cu:
- Sindromul Cushing.
- Medicamente: ACTH, corticosteroizi, epinefrină, tiroxină, prostaglandine.
- InfecŃii acute.
InterferenŃe 4;6;8 : vezi variaŃii fiziologice ale leucocitelor.