Page 118 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

2;5
! Un VSH moderat crescut trebuie întotdeauna investigat .
2. VSH normal:
- Policitemie vera.
- Anemie feriprivă.
- InfecŃii virale necomplicate, mononucleoză infecŃioasă.
- InsuficienŃă cardiacă congestivă, boală renală activă cu insuficienŃă cardiacă.
- Alergie acută.
- Ulcer peptic.
! Un VSH normal nu exclude o boală organică non-inflamatorie, disfuncŃie de organ/neoplazie .
2;4
Valori critice - creşteri extreme ale VSH apar în limfoame, carcinoame maligne de colon/sân, mielom multiplu şi artrită
2
reumatoidă .
VSH >100 mm/h apare în: metastaze, boli renale (în special cele cu azotemie), infecŃii severe (osteomielită,
endocardită bacteriană subacută), polimialgie reumatică .
4
Limite şi interferenŃe
1. VariaŃii fiziologice:
MenstruaŃia: VSH-ul creşte în timpul ciclului menstrual, atingând nivelul maxim în faza premenstruală şi
scăzând în timpul menstruaŃiei .
4
Sarcina: VSH-ul creşte continuu începând cu a 4-a săptămână de sarcină până în a 3-a săptămână
4
postpartum şi atinge un nivel maxim de până la 45 mm/h în prima săptămână postpartum .
2
4
Nou-născuŃi: VSH-ul este scăzut datorită hematocritului crescut şi nivelului scăzut de fibrinogen .
Femei vârstnice (70-89 ani) aparent sănătoase pot avea un VSH foarte mare (până la 60 mm/h) .
2
2. Factori care determină VSH crescut:
2
Sânge refrigerat .
Anemia: datorită numărului scăzut de eritrocite; în anemia feriprivă creşterea VSH nu corespunde numărului
de eritrocite deoarece microcitoza concomitentă încetineşte sedimentarea hematiilor.
Macrocitoză.
Medicamente: contraceptive orale, dextrani (datorită absorbŃiei pe suprafaŃa eritrocitelor), anticonvulsivante,
aspirină, carbamazepină, cefalotin, ciclosporină A, dexametazonă, etretinat, fluvastatin, hidralazină,
indometacin, isotretinoin, lomefloxacin, metisergid, misoprostol, ofloxacin, procainamidă, propafenonă,
quinină, sulfametoxazol, zolpidem .
2;4
3. Factori care scad VSH-ul:
4
Temperaturi >20-24°C .
2
Hiperglicemia .
Hiperlipoproteinemia (în special chilomicronii) .
4
Hipofibrinogenemia.
Policitemia.
2
Hiperleucocitoza .
PrezenŃa de eritrocite anormale: microcite, drepanocite, echinocite, poichilocite, stomatocite, acantocite,
sferocite (prin scăderea suprafeŃei necesare pentru agregarea hematiilor) .
3
5
Caşexia .
Medicamente: aspirină, aur, corticotropin, ciclofosfamidă, glucocorticoizi, hidroxiclorochină, metotrexat,
antiinflamatorii nesteroidiene, penicilamină, sulfasalzină, tamoxifen, trimetoprim.

Bibliografie

1. DeMott W, Tilzer L. Hematology. In Laboratory Test Handbook, 3 rd Edition, Hudson (Cleveland), 1994, 599-600.
2. Fischbach F, Dunning III M. Blood Studies: Hematology and Coagulation. In A Manual of Laboratory and Diagnostic Tests,
Philadelphia, 2004, 88-90, 1214.
3. Laborator Synevo. ReferinŃele specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2006. Ref Type: Catalog
4. Thomas L. Tests for the Diagnosis of Inflammation. In Clinical Laboratory Diagnostics, First Edition, Frankfurt/Main, 1998, 698-699.
5. Wallach J. Interpretarea testelor de diagnostic, Ed VII, Trad Ionescu R, Dragomir M, Ed ŞtiinŃelor Medicale, Buc, 115-117.