Page 169 - Ghidul Serviciilor Medicale Synevo, Ediția 1

8.1.9 Aspartataminotransferaza (ASAT / AST / TGO)

InformaŃii generale
AST (TGO) – aspartataminotransferaza este o enzimă ce face parte din clasa transaminazelor şi catalizează transferul
grupării amino de la aspartat grupului cetonic al cetoglutaratului, cu formare de acid oxalacetic. Spre deosebire de ALT
care se găseşte în principal la nivelul ficatului, AST este întâlnită în mai multe Ńesuturi: miocard, ficat, muşchi scheletici,
rinichi, pancreas, Ńesut cerebral, splină, fiind astfel un indicator mai puŃin specific al funcŃiei hepatice. La nivelul celulei
5;6
hepatice, izoenzimele AST se găsesc atât în citosol, cât şi în mitocondrii .
Recomandări pentru determinarea AST
Valorile AST şi ALT cresc în aproape toate hepatopatiile, dar creşterea nivelului seric al AST poate fi întâlnită şi în
5
numeroase afecŃiuni extrahepatice, cu precădere în infarctul miocardic şi în maladii ale muşchiului striat .
Pregătire pacient - à jeun (pe nemâncate) .
4
4;5
Specimen recoltat - sânge venos .
Recipient de recoltare - vacutainer fără anticoagulant cu/fără gel separator .
4
Prelucrare necesară după recoltare - se separă serul prin centrifugare .
4
Volum probă - minim 0.5 mL ser .
4
4;5
Cauze de respingere a probei - specimen intens hemolizat, lipemic sau contaminat bacterian .
4
Stabilitate probă - serul separat este stabil 24 ore la temperatura camerei; 1 săptămână la 2-8°C .
4
Metodă - spectrofotometrică (kinetică) .
4
Valori de referinŃă - sunt dependente de vârstă şi sex :
Vârsta Valori ( U/L)
0-6 luni <77
7-12 luni <82
1-3 ani <48
4-6 ani <36
7-12 ani <47
F: 13-17 ani <25
M: 13-17 ani <29
F: >17 ani <32
M: >17 ani <38

Factor de conversie: U/l x 0.0167 = µkat/L
Interpretarea rezultatelor

Creşteri
• cele mai ridicate valori (de 10 – 100 ori valorile normale) sunt întâlnite în afecŃiunile însoŃite de necroză
hepatică extinsă, hepatită virală, hepatită toxică, intoxicaŃii cu tetraclorură de carbon; valori ale AST de 1000-
9000 U/l, care scad la 50% în următoarele 3 zile sugerează ficat de şoc cu necroză centrolobulară (insuficienŃă
cardiacă congestivă, aritmii, sepsis, hemoragii); o creştere bruscă poate apărea şi în hepatita virală acută
fulminantă (rar >4000 U/l);
3
• o creştere şi o scădere rapidă sugerează obstrucŃia biliară extrahepatică ;
• creşteri marcate (peste 3000 U/l) pot apărea în infarctul miocardic acut, stări septice, intervenŃii pe cord;
• în cazul infarctului miocardic eliberarea enzimei din celule are loc la 6-12 ore de la declanşare, gradul de
creştere fiind rareori proporŃional cu extinderea leziunii; valorile maxime se obŃin la 48 de ore, după care se
revine la normal în 3-5 zile;
• valori marcat crescute mai pot apărea în cazul traumatismelor hepatice, metastazelor hepatice şi
rabdomiolizei;
• valori mai puŃin crescute apar în formele uşoare de hepatită acută virală, hepatopatii cronice (hepatita cronică
activă, ciroză), hepatită alcoolică, dar rareori depăşesc 300U/l (în hepatopatii alcoolice, ciroză: AST>ALT);
2;3
• în mononucleoza infecŃioasă creşterea nivelului AST este proporŃională cu afectarea hepatică ;
3
• administrarea de opiacee la pacienŃi cu afecŃiuni ale tractului biliar (de 2.5-65 de ori) .
Scăderi
2;3
•azotemie; •dializă renală cronică; •deficit cronic de piridoxal fosfat (malnutriŃie, consum de alcool) .
Valori critice – sindromul alcool-acetaminofen: >20000 U/l.